INVAZIA T ATAR ILO
P r o g r a m u l analitic nu cere in c a d r u l exer-eärii de percepere si v o r b i r e «a ne ocuparn cu epoca ce c u p r i n d e in «ine tini pul dela Szent László, p ä n ä la Béla al IV-lea. P e n t r u c a copiii sä-si poatìi face о idee d e s p r e g u v e r n a r e a lui Béla al IV-lea, si a eveniinentelor ce au a v u t loe p e atunci, $i «a poatä cumpäni f a p t e l e m a r e l u i rege, avein nevoie de о legatura. N u trebuiesc multe, ci n u m a i c à t e v a propozitiuni complexe, cu cari vom c a r a c t e r i z a acca epoca si cu c a r e pregätim t r e c u t u l acelor eveniinente.
Daca se poate, dupä a c e a s t a sä urmeze trezirea i n t e r e s ä r i i si a atentiei a s u p r a acelui loe
memorabil istorie, c a r e se afla in c o m u n a noasträ, sau in i m p r e j u r i m e a noastra, si care ne a m i n t e s t e i n v a z i a T a t a r i l o r . l a r daeä asa ceva nu se aflä in comuna noasträ, s a u prin i m r e j u r i m i l o noastre, se a f l ä in alt loc mai departe. Sä t r a n s f e r ä m deci p e copii acolo, si de 9 cu putintä sä le deinonsträm acci tablón memorabil, iar d i s e u t a r e a sä o punem in lega-t u r a cu aceaslega-ta. Sä le islega-torisim, san sa le cilega-tim, sä p u n e m sä citeascä c á t e v a descrieri i l ú s t r a t e de pe timpul invaziei T ä t a r i l o r . La m o m e n t u l oportun al istorisirii, sä dertionsträm $i sä discutäm din „Béla al. IV-lea se i n t o a r c e in p a t r i e (lupa invazia Tätarilor", dupä tablóul istorie d e m o n s t r a t i v . In c u r s u l discutärii sä facem ca copiii nostrii sä sinitä ca, in t i m p de m a r i neeazuri si d i s c u r a j ä r i , avem nevoie de о vointä ferma, cu a j u t o r u l cäreia vom putea birui m a r i greutäti.
Pl,inul.
Pregätirea.
a) Repetirea legäturii. A m vorbit despre faptul cä Szent I s t v á n a convertit pe M a g h i a r i la crediiita crestina, i-a desobisnuit dela viata lor de a v e n t u r i e r i , si a f ä c u t ordine in tara.
Ce s ' a r fi i n t á m p l a t cu p a t r i a noastra daca Szent I s t v á n n ' a r fi f ä c u t tóate acestea? A r ä m a s o a r e ordine si lini$te in tarä si dupä Szent I s t v á n ? — Nu. Càci mai multi se eertau i n t r e ei, - cine sä fie rege, si in timpul acesta nimeni n u se i n g r i j a de popor. P o p o r u l din
* A'rtdcol aparut in noua serie a manualurilor generale pentru §coalele populare, de: Drozdy Gyula: Din a IV-a editie prel aerata pentru exercitii eie vorbire percepere
in clasa IV-a.
I; B É L A A L IV-LEA.*
nou s'a inräutätit. $i a t u n c i P r o v i d e n t a a dat iaräs pe cineva n a t i u n e i Maghiare. — P e Szent László. — El a creeat din nou ordine in tara.
El a m ä r i t si t e r i t o r u l tärii, — spun copiii.
D u p ä Szent László am avut apoi u n mare rege. — El se nuniea Könyves K á l m á n . E l deasenieuea a p ä s r a t ordine in tarä. Dupä K ö n y v e s K á l m á n insä, au uririat r e g i slabi.
I n c o n t i n u se eertau i n t r e ei p e n t r u tron si / ( » r o a n a regala. P o p o r u l a devenit särac si a m ä r ä t . Magliiarii m a i buni se r u g a u : — D e ani a v e a un rege mai puternic, m a i d r e p t ! — Sä fereascä P r o v i d e n t a acum t a r a n o a s t r ä de iuamici. de necaz si plagi, cäci daeä inamicul a r a t a c a acum p a t r i a noastra, n u ne putem i m p e t r i v i lor! — spun eu, si cu aceasta trezesc in sufletul copiilor sentirnentul necesar la con-s i m t i r e a materiei.
U n a d ' i n t r e dorintele bunilor patriotici a fost ascultatä de D u m n e z e u l Maghi a r i lor. A dat n a t i u n e i un rege puternic, d r e p t si bun. — Cum s e n u m e a ? Béla al IV-lea (Scriu pe tabla.) Cealaltä dorintä a b u n i l o r patriotici insä n'a fost satisfäcutä, caci о stire r e a venea de dincolo de frontiera. Tata ! — le a r ä t pe liartä.
b) Fixaren scopului. N u ninnai aci, ci si in alte locuri in tara s'au i n t á m p l a t asemenea l u c r u r i pe acele v r e m u r i , cànd T à t a r i i au fost pe aici. Sä vorbim deci, c i n e ' a u fost Tätarii, de n u d e a u venit. si ce au f ä p t u i t ei in p a t r i a n o a s t r ä .
Diseutarea.
a) De unde au venit, si cum au venit Tä tarii? — T ä t a r i i au v e n i t de departe din Asia.
B a t u k a n era e o n d u c ä t o r u l lor. E r a un popor i n f i o r ä t o r . Totul d i s t r u g e a u in calca lor. Popo-rul ce le cädea in cale il einora, sau il izgonea i n a i n t e a lor. Tara K u n i l o r deasemenea le-a eäzut in cale. Cea m a i m a r e p a r t e d i n t r e K u n i
au cäzut in luptä, cealaltä parte insä a f u g i t d i n a i n t e a lor in U n g a r i a . Acestia au r u g a t pe Béla sä-i primeascä in tara lui. Béla i-a p r i m i t . I - a si colonizat in N a g y K u n s á g . (De-monstrarea.) Cine a colonizat pe Kuni aci? — Béla al IV-lea adesca se gändea cä, T ä t a r i i vor i n v a d a si in p a t r i a n o a s t r ä . La ce s'o fi g à n d i t o a r e regele Béla a t u n c i cànd a p r i m i t pe K u n i t Cä ei v o i a j u t a pe M a g h i a r i in cazul cànd T ä t a r i i a r invada. L a asta se g ä n d e a el.
REVISTA INVATÁT О RI LOR
Nr 4/1944. 59
b) Vin Tätarii, iar Maghiarii sun in dis-cordie unii ей alfii. Deodatä sosi stirea cä Tätarii au nävälit in patria noasträ. Laaceastä veste, Béla al IV-lea a dat ordin sä fie purtatä prin toatä tara о spada sängeratä. Aceasta insenina cä tara e in pericol, sä vinà deci in ajutor. S'a convocai si sedinta parlamentului.
El a anuntat pe printi sä vinä impreunä cu ostirile lor la Pesta, si sa se consfätuiscä despre felul cum sä se apere impotriva Tätarilor.
Putini printi au venit. Si cari au venit, au adus cu ei numai cativa soldati. Asta avea un oarecare motivi Si care era motivul? E r a cä, Béla tratase aspru pe printi, si deaeeea ei acum erau m i n i a t i pe el.
Inima lui Béla sängera, väzänd aceasta dis-cordie. El rugä stäruitor pe printi sä fie uniti in timpul primejdiei. D a r in zadar! Prinfii n'au ascultat de regele gelos de tara si p a t r i a lui. Ce ziceti voi fatä de acestea? — intreb en ca sä-i determin pe copii sä judece. — N'a fost frumos din partea printilor. — Ar fi trebuit sä fie unuti, -— spun ei. — Da, trebuia sä fie uniti.
Oecä ei intr'adevär si-ar fi iubit patria, atunei a r fi trebuit sä inläture mánia, si cu fortele lor unite ar f i trebuit sä iasä inpotriva Tätarilor,
— confimi eu judecata copiilor. — Printfi s'au iutors f r u m o s acasä. Ce bine a r fi fost daeä nu s'ar fi intors. Alatori de rege au rämas numai cätiva arherei. si o oaste de cateva in il de soldati.
c) Nenorocirea dein Mohi. Tätarii au si venit.
Iatä pe aici! —• arät pe hartä. S'au oprit la Mohi, längä räul Sajó. Béla al IV-lea i-a intampinat cu convolili lui de care, si s'a oprit
pe celalt tarín al räului. Sajó. Aici a täbärät oastea maghiarä. lata, aici e Sajó! spun eu, si 1 desenez. — Nu-i ràu mare. E de dona ori mai lat decät lungimea clasei noastre. Pe acest tárni era tabära Tätarilor, iar pe cellát era tabara Maghiarilor, — spun eu, si desenez. — Tabära Tätarilor era de zece ori mai mare ca acca a Maghiarilor. Deci, zece Tatari pe un Maghiar!
Béla a dat ordin ca sol dati i sä impresoare tabära corturilor lor cu carele ce duceau alimén-tele si ármele ostirii. S'a intämplat. Tabära
maghiarä era deci impresuratä de care. I a r de aeeastä p a r t e ce apära? — arät eu pe desen.
Apara rául Sajó, isi imagineazä copili situaba.
— Maghiarii observan orice miscare a ostirei Tätarilor. Tätarii dease menea observan pe Maghiari, — consimt copiii, ca si cum ei insusi ar fi in acca situale. Asa si trebuie, caci in felul acesta se desvoltä interesarea, si price-perea e asiguratä. Cànd observ aceasta, adica imaginarea inainte de luptä, atunei descriu mai departe decursul luptei. S'a intunecat. Ma-ghiarii väd cum dincolo Ta.tarii aprimi focul.
Aprind deci si ei focul, si stau de vorbä längä focul taberei. Nu mult dupä aceea, Tätarii de dincolo sting focul. Aha! S'au dus sä se odihneascä, ca inaine odihniti si inviorati sä poatä ataca — gändeau Maghiarii —, spun en, la care copiii cari consimt cu Maghiarii.
rationeazä: Maghiarii deasemenea au stins focul, §i s'au culcat si ei, pentruca si ei sä se scoale dimineata odihniti, spun ei. — Da. §i Maghiarii au stins focul, si s'au culcat.
In ambele tabere era Uniste. Numai santi -nelele umblau in jurul cetätuei de care ma-ghiare. Nimeni nu se gàndea la atac. Deodatä se anzi un zgomot infiorätor. Mashiarii au dat alarma. Tätarii erau inapoia c a r e l o r . . . — Ei s'au dus poate mai sus, sau mai jos de tabarä, si acolo au trecut peste räul Sajó, — spun ei-fiindcä copiii cunóse deja situatia, si asa ei cautä felul trecerii Tätarilor. Asa s'a intämplat.
Ce sta acum in fata Maghiarilor? — clarific eu mai departe situatia. — Räul Sajó. Dincolo se afla о p a r t e a ostirii Tätarilor, caci nu toti trecuse rául Sajó. linde era cealaltä p a r t e a ostirii T ä t a r i l o r ! Inapoia taberii maghiare, ?i in ambele laturi ale ei, spun ei, — iar eu desenez pozijia ostirii. — Asadar Maghiarii erau impresurati, spun ei. — Lucru intristä-tor, dar asa e! Dacä n'ar fi fost aci acel zid de care? — Atunei Maghiarii ar fi putut da piept fata'n fata cu Tätarii din'napoia lor. — Atunei poate le-ar fi fost cu putintä sä rupä frontul Tätarilor, si poate cä multi din ei ar fi p u t u t sä scape. — Aveti dreptate. D a r fiind inapoia sanfului de care, inghesuiti in loc strämt, deabie cä se puteau misca. Afarä de asta era si intuneric, cä nu se vedea. Maghiarii se isbiau unii de altii, strigau si alergau incoace si incoio. Tätarii insä s'au folosit de aeeastä confuzie in favoarea lor. In mai multe loeuri au aruncat laoparte carele. Maghiarii obser-vänd aceasta voiau sä f u g a prin acesle spär-turi. D a r acolo erau Tätarii! — copiii sunt ingrijotati di1 soarta Maghiarilor, si in aeeastä consimtire, in aeeastä ingrijorare se aseunde о mare valoare pedagogica. Acolo era о mare durerò. $i acel Maghiar care vrea sä treaeä prin acea s p ä r t u r ä . . . -— pe accia il omorau.
Asa s'a intämplat. Apoi Tätarii an nävälit prin acele spärturi. 0 luptä infricosatä s'a desvoltat in acel loc strämt. Cadeau si Tätarii, d a r mai eu seamä Maghiarii. Cänd s'a revärsat de ziuä, pe cänipul de luptä se auzeau numai strigätele triumfale ale Tätarilor. — Ei au iesit biruitori,
§i regele? se intereseazä copiii. — Regele cu mare greutate a seäpat. In intuneric Tätarii n'au observat fuga lui. Béla impreunä eu cativa oameni credinciosi ai lui a f u g i t si s'a ascuns mai multe zile, si fiindcä nu mai avea ostire сд! care sä se mai lupte impotriva Täta-rilor, a emigrai din tarä. De prima datä el a emigrat la guvernätorul vecin, unde il astepta sotia si copiii lui cu coroana impreunä.
Acest guvernätor fusese cändva vra§ma§ul lui Béla al IV-!e. Acum voia sä se räzbune pe e!. Folosindu-se de situatia criticä a lui Béla, el a obtinut cu forta multe c o m o r i s i t r e i judete dela ncnoroeitul rege maghiar. Béla väzu cä nu poate rämäne la räzbunätorul si tiranul san vräsmas. Impreunä cu oarnenii lui credinciosi a emigrat pe una din insidile Märei-Adriatioe.
(Demonstrez pe harta.)
60 Nr 4/1944.
REVISTA 1NVATATORILOR гOare atunci ar fi avut loe acea luptá ingrozitoare dola Moha daca printii n'ar fi fost parlizani, ci s'ar fi unit intr'o singura vointä, ar fi sträns oaste si ar fi mers impreuna cu regole impotriva Tatari!or? — Atunci poate cä Tätarii nu i-ar fi bàtut pe Maghiari, eàci si ei ar fi fost tari. — $i ce or fi gàndit printii, cánd au auzit cele petreeute lángá rául S a j ó cu oastea maghiarä? S'or fi inspäimäntat. — Au regretat cá nu s'au dus impotriva Tätarilor. -Dar acum era prea tärziu. Nu mult dupä aceea, ei insusi au trebit sä suporte tristele u r m ä r i ale faptei lor.
d) Distrugerra cauzatä de Tàtari. In tarä nu mai era rege. Oaste armata deasemenea nu mai era. Nimeui nu mai sta in calea hoardelor
«älbatice tàtare. Pustiau tara asa cum le plä-ceau. Dau foc oraselor si satelor pe care le devastau. Poporul il mäcelarea in mod b a r b a r . Cine putea, fugea din fata Tätarilor. Oamenii
«e ascundeau prin päduri, pesteri si prin locuri mlästinoase. Aeolo ei sufereau lipsä si foame.
Multi din ei au murit de foame.
lata, aici in provincia Aggtelek (demon-stren pe harta) au seäpat totus eäteva sute de oameni. (Istorisese in ce fel.)
Dupä aceea Tätarii au invadat mai departe, pustiind si distrugánd tara timp de doi ani intregi.
Odata sosi ventea eä in Asia a murit khanul, adicä regele Tätarilor. La aceastä veste, Batu, impreuna en oastea lui s'a dus aeasä, fiindcä el vrea sä devinä primul khan. Dar ce a läsat in urina l u i ? . . . О tarä distrusä, si färä popor.
Orase si sate därämate si arse. Pretutindeni numai ruini si pustiiri.
e) Béla al IV lea trimite spioni in tara. — linde petrecea Béla al IV-lea in timp ce Tä-tarii pustiau in p a t r i a noasträ? — Pe una din insulile Märei-Adriatice. — Oare a ajuns si acolo stirea despre ce se petrecea aici in tarä?
Béla avea cunostintä despre tot ce se petre-cea, fiindcä el din cánd ín cánd trimitea spioni in tarä.
— De multe ori spionii aducoau stiri rele.
Atunci, atàt Méla cát si oamenii lui se intri-stau foarte mult. Odatä insä spionii trlnii$i s'au intors in grabä si cu fetele senine. Béla a observat de departe cä ei aduc о stire bunä.
Nici n'a asteptat ca spionii sä ajunga in fat.i lui, ci de departe i-a intrebat. — Nu curava
Tätarii au iesit din tarä? — Da, da — räspun-serä spionii. Tätarii au päräsit tara. Fata lui Béla s'a inseninat. El privi in jurul lui.
Statu drept, si cu о voce hotaráta zise: Credin-ciosii mei, sä mergem aeasä!
f) Béla al IV-lea se reintoarce in tarä. Acea-stä convorbire o tinem numai pe temoiul de-monsträrii tabloului scolar istorie, la a carei percepere arti pregätit deja trecutul istoriei cu discutia antrioara.
Priviti pe regele cum sta el, pe ce se spri-jinä. — Tsi pleaeä capul si se sprijlnä pe bratul eäu. — Arata cum sta el! — spun unni copil.
care iese in fatä. I i dau bastonul in mänä, si-1 determin sä imiteze aceias pozitie се о r e d e pe
tablou. In felul acesta stä regele máhnit, cu capul plecat. El e mähnit fiincä mai inainte a privit de j u r imprejur aceasta intristätoare regiune. Ce a väzut el oare? — intreb eu, ca sä determin pe copiii mei sä priveascä regiunea distrusä. — Ce sunt astea aci? intreabä unul dintre copii, aratänd conturul animalelor ce s<' väd Tn depärtare. — Lupi, spun eu. — E i s'au inmultit foarte mult, eäei an avnt hranä indeajuns, si n'a fost nimeni cari sä-i vatenie.
sä-i distruga. s. a. in. d.
— Begele priveste si iar priveste aceastä regiune intristätoare, si pe acesti Magliiari nenorociti, disperati si flämänzi, ce ies din aseunzätorile lor. Apoi deodatä el se ridica. Pe fata lui se vede hotäräre si vointä ferma. — Vitejii mei, nu vä descurajati! Eu voi clädi aceastä särmanä tarä ruinatä si nenorocitä! Sä curatilo minile, si apoi sä ne punéin la lucru sä clädim, — zise regele cätre oamenii sai. I a r voi nenorociti Maghiari intoarcetf-vä in päduri si in mlastini, duceti celorlalti tovaräsi ai vostrii ascunsi vestea ca, regele lor a sosit aeasä care le le va a j u t o r ; sä vina deci si sä inceapä la curätirea ruinilor, iar dupä aceea sa elädeascä!
g) Béla al IV-lea reclàde$te din пои fara.
$i aceea ce Béla al IV-lea a hotaràt, aceea a si fäcul. El trimise sä cheme pe oameni din aseunzätorile lor, a trimis sä aduca ceriale si animale doinestice din sträinätate, pe cari le-a impartii locuitorilor. P e n t r u imultirea locui-torilòr din tarä, el a chemat inopoi pe Kunii partizani cari t'useserä isgoniti, si din nou i-a colonizat. A chemat si multi Germani in tarä pe cari i-a colonizat in partea de Nord, in regiunea minelor (demonstrez pe harta). El se gándea cä tara poate fi din nou atacatä de inamic, deaceea a organizat armata, si a pus ка se elädeascä eetätui.
Luánd aceste dispozitii, Béla a reclädit din nou tara ruinatä. Dupä douäzeci de ani, (ara era deja asa de puternicä, incát cu triumf a alungat dela frontiera patriei noastre pe Tàtari.
Exersarea,
a) Rezumaren. Cine stie sä spunä ceva din tot ce am discutat?, intreb eu, la care copiii so prezintä spunànd únele intámplari, asa cä intreaga materie iese la suprafatä. In cursul istorisirii, determin pe copii sä aplice la timp si !oc miele momente ale discuterli.
b) Aprofundarea. Aci pun sä caute cauzele devastärii fäcute de Tätari. Constatäm din nou faptul cä, daca natiunea ar fi fost unitä, n'ar fi avut loc nenorocirea dela Moha, si tara nu s'ar fi distrus. Unirea poate feri natiunea de multe necazuri! Dupä aceea pun sä caute valoarea faptei lui Béla al IV-lea, si-i pun sä constate cä, regela a iubit natiunea si patria lui, deaceea s'a obosit si a lucrat, ca din ruini iaräs s'o reclädeascä. A rät apoi multumirèa natiunei, pe care si-a exprimat-o fatä de Béla a! IV-lea, asa cä chiar si acum il aminteste pe el. ca pe al ,,doilea in ternes tor al patriei".
I
Prilog.
GODINA : SEDAMDESETISEDM A. 4. BROj. BUDAPEST, 1$. FEBRUARA 1 9 4 4 .