COMUNICÄRI ÍN LIMBA ROMANÄ
S Z E N T ISTVÁN,
I N T E M E I E T O R U L R E G A T U L U 1 CRESTINESC.*
I n lectia precedentä era vorbä d e s p r e ìn-c r e s t i n a r e a m a g h i a r i l o r p ä g ä n i . E l e v i i s ' a u convins pe deplin despre t r u d a p r i n c i p e l u i I s t v á n , izvoritä d i n t r ' o a d ä n c ä convingere, din iubire f a t ä de D u m n e z e u si de patrie. I n cent-r u l acestei u n i t ä t i de convocent-rbie va s t a tot Szent I s t v á n §i e v e n i m e n t e l e de t r a t a t se v o r g r u p a tot l a p e r s o n a l i t a t e a lui.
A v à n d in vedere cä aceastä epocä a r e c a cei m a i ì n s e m n a t e v e n i m e n t dobándirea t i t l u l u i de r e g e si c à s t i g a r e a S f ä n t e i Coroane, in cad-m i acestei e o n v o r b i r i ne vocad-m ocupa cad-m a i pe l a r g cu aceste e v e n i m e n t e $i a n u m e p r i n in-tuitie si p r i n t r a t a r e a tabloului i n t i t u l a t :
„Episcopul Asztrik p r e d ä n d coroana lui Szent I s t v á n . " — I n d e c u r s u l convorbirii ne v o m stärui, ca sä iveascä i n sufletele elevilor e f e c t e potrivite, p r i n c a r e elevii ìsi pot da s e a m a de i n s e m n ä t a t e a S f à n t e i Coroane din p u n c t de vedere national.
(Din m a t e r i a i n s i r a t ä in schita, ce u r m e a z ä a se t r a t a m a i jos, se v o r alege acelea, c a r i corespund r a p o a r t e l o r locale, i m p r e j u r ä r i l o r p r e c u m si t a b l o u r i l o r si lecturilor ce le a v e m la indemänä. Cu t o a t e cä n a t u r a m a t e r i e i de t r a t a t doreste ca f o r m a convorbirilor sä f i e mai ales cea povestitoare, totusi este de dorit, c a sä fie a c t i v i si elevii, v o r b i n d si ei, cänd aceastä c o n l u c r a r e este cu p u t i n t ä . Copii vor citi scena r e p r e z i n t a t ä pe tablóul, ei v o r face d e d u c t i u n i
§i ì$i v o r d a s e a m a in g e n e r a l de g ä n d i r i l e si impresiile lor ivite in sufletele lor in o r i c a r e momente a convorbirii.)
Pian de lecfie.
Pregätirea.
a) Repetitia m a t e r i e i precedente. D e repe-t á repe-t : Cine ne-a c ä s repe-t i g a repe-t n o u ä acesrepe-t p ä m ä n repe-t ? Ce fei de religie a u a v u t strämosii nostri? Cine i-a c o n v e r t i i pe ei la legea crestinä? D e ce a fost aceastä c o n v e r t i r e a v a n t a j o a s ä ?
b) Aplecarea s p r e m a t e r i a nouä. D e t r a t a t : T a r a i n c r e s t i n a t ä insä n ' a f o s t complect ì n t r ' o situatie bine a r a n j a t ä . I s t v á n deci a v e a de
* F r a g m e n t din c a r t e a : „ E x e r e i ' 4 de vorbire in e l u s a IV-a"
de J u l i n D r o z d y , e d i t i a IV. r e c t i f i c a t á si e d i t a t a in seria nouà a I n d r e p t a r e l o r G e n e r a l e p e n t r u Fcoala p r i m a r á .
g ä n d a r a n j a r e a s i t u a t i e i i n t e r n e a tärii pre-cum si r i d i c a r e a vazei d o m n i t o r u l u i .
c) Anunfarea. Vom v o r b i deci d e s p r e modul, cum a p r o c e d a t Szent I s t v á n in aceastä pri-vintä.
Tratarea.
a) Szent István a dobándit titlul de rege apostolié $i coroana. M a t e r i a : I s t v á n a t r i m i s solii la p a p a dela R o m a , ceràndu-1 ca t a r a si p o p o r u l m a g h i a r sä o ia in t a b ä r a tärilor si p o p o a r e l o r crestine. P a p a a a s c u l t a t b u c u r o s cererea lui I s t v á n . I - a d a t nu n u m a i titlul apostolié, ci i-a t r i m i s $i о coroanä. Aceasta coroanä e r a cu a t à t m a i valoroasä, i n c ä t era d e s t i n a t a m a i i n a i n t e r e g e l u i Poloniei. P e n t -ruca i n acelas t i m p domnitorul Poloniei insista la P a p a cu о cerere s i m i l a r ä a lui I s t v á n .
„ P a p a a c o m a n d a i о coroanä s c u m p ä pe s e a m a p r i n c i p e l u i polonez. Si era sä o si prede lui, c á n d ìntr'o n o a p t e a visat un v i s ferme-c a n t si d e t e r m i n a n t , — spune o legendä. S'a p r e z i n t a t in f a t a lui u n ingerì a t r ä g ä n d u - i atentia, c a sä fie m a i cu atentie, si sä n u deie c o r o a n a p r i n c i p e l u i polonez, Dumnezeul a v a n d alt p i a n cu ea."
„Chiar m ä i n c se v o r prezenta i n a i n t e a ta o a m e n i vrednici de stimä, veni(i»din i n d e p a r -t a -t a r e g i u n e a D u n a , — spunea i n g e r ü l , — dintr'o tarä i n c r e s t i n a t ä si coroana se cuvine p r i n c i p e l u i acestei tärii."
„Abia se trezia p a p a din acest s o m n mira-culos si iatä cä se p r e z i n t a in f a t a lui solia lui I s t v á n , cu Asztrik in f r u n t e . P a p a a a s c u l t a t cu о adäncä s u r p r i z ä vorbele soli!or, c a r i au fäcut u n a m p l u r a p o r t a s u p r a activitätii lui I s t v á n si despre m o d u l , cum el a i n r ä d ä c i n a t e r e d i n t a a d e v ä r a t ä i n p o p o r u l säu. P a p a a de-c l a r a t de-cu m a r e b u de-c u r i e : „Eu s u n t n u m a i un apostol, insä acest I s t v á n e si m a i m a r e !;'
„Si i n d a t ä s'a p r e z e n t a t in s u f l e t u l l u i visul cei f r u m o s . A si ìnteles deodatä i n t e n t i a inge-r u l u i si coinge-roana a tinge-rimis-o lui I s t v á n , impinge-re- impre-unä cu binecuván t a r e a l u i apostolicä."
b) Predarea coroanei. I n r a p o r t cu t a b l o u r i l e de i n t u i t i e disponibile ìntr'o scoalä p r i m a r ä , m a t e r i a si procedeul p r e d ä r i i poate sä fie cani
REVISTA 1NVÄ TÄTORILOR, Nr 3/1944. 4 3
urmätorul: — Pe acest tablou putem vedea clipa §i modul preluärii coroanei sfinte, — spun, si in acelas t i m p las tablóul in fata elevi-lor, ca ei sä-1 vadä si sä-1 examineze bine. Nu peste mult elevii imi vor face r a p o r t scurt despre impresiile lor fäeute de tablóul, imi vor povesti, eventual ìi ascult si intrebärile lor.
Materia de predat in legatura cu aceasta intuitie dirijatä este cam urmätoarea: — E о sala excelentä de marmurä, cu trónul domnesc in ea, cu douä locuri de sezut. U n loe este gol.
Acolo va sedea István, ce aeum stä in fata tro-nului pe о covoarä frumoasä. I n locul al doilea sede Gizella, nevasta lui István. Prezenta, sta-t u r a si sta-tinusta-ta lui I s sta-t v á n essta-te insta-tr'adevär dom-nesc. Imbräcämintea lui la fel. E cu o sabie in manä. Aceasta sabie reprezinta pänä acum pu-terea domneaseä. F a t a lui István radiazä inte-ligenta, bunätatea, blàndetea si emotiunea lui obisnuitä. Inaintea lui stä egumenul Asztrik, impreunä cu personalitätile de f r u n t e ale bise-ricii. Asztrik tine coroana spre István, vorbind cu mare blàndete ceva. Oare ce anume poate sä vorbeascä? Poate cam urmätoarele cuvinte:
— István, iatä cä papa ti-a ascultat cererea ta.
Tara ta о va ìnregistra intre tarile crestine. Vei primi titlul de rege atàt Dumnata, cat si ur~
masii täi. P a p a era foarte xncàntat si fericit, auzind de truda färä ostenealä si apostolieä, prin care ai reusit cu poporul täu cel pägän.
propoväduind legea crestina. P e n t r u aceste ine-rite ti-s'a ingäduit, ca pe langä titlul de rege sä ai dreptul impreunä cu urmasii täi la titlul cel mare si cel rar, spunändu-te si apostolié. — P a p a ti-a trimis si о coroanä, cu care te vei incorona ca rege si se vor incorona la fel si urmasii täi. De acum ìnainte regile maghiari-lor ii este obligat, sä se ineoroneze solemn cu aceasta coroanä, — spun eu, cam reproducànd cuvintele probabil rostite de Asztrik. (Da aceste reprezintäri, dramatizäri avem nevoie in repe-tate rànduri, cànd materia e vre'o conversa-t a n e . )
Materia de mai de parte poate sä fie:—Vor-bele lui Asztrik au fost ascultate cu mare in-cordare si cu emotiune de cei prezenti. Unul dintre preoti prezenti isi apleacä capul in jos, i a r ceilalti uit cu m a r e respect si uimire spre István. Fata nevastei domnitorului radiazä tot frumusetea, bunätatea, blàndetea sineerä. In dos se pot vedea si reprezentantii poporului, ca sä fie cam martori la aceastä frumoasä cere-monie, bueurändu-se impreunä cu conducäto-rul tärii. Intr'adevär era о mare cadou natiu- %
nii titlul de rege si coroana sfantä. Toti no-bili asistä emotionat si täcut la aceastä clipä. — Oare care a putut sä fie räspunsul lui István, dat la vorbele episcopului Asztrik? — indenni la muncä activä pe elevii.
e) István aranjeazä (ara. Materia de predat poate sä fie: Tara a impärtit-o in episcopate si in f r u n t e a episcopatelor a designai pe eel din Esztergom, numindu-1 archiepiscop. A avut grijä, ca cel mult zece comune sä aibä biseriea ei. (Sä se intereseze, daeä in comuna noasträ sau in imprejurime este vre'o biserieä, pärti de
bisericä sau ruine bisericesti din acest timp.) P e langä bisericile noui, a a v u t g r i j a si de pa-rohi si mänästiri. Au venit la noi o multime de preoti, fiind invitati din tärile crestine apu-sene. Acesti preoti pe längä propoväduirea le-gei crestine au invätat poporul la cultivarea pämäntului, la cresterea vitelor si chiar si la industrie. Preoti au primit ca leafä una zeeime din recolta. Are acest sistem de platä vre'o urmä in comuna noasträ? (In mai multe loea-litäti recolta g r á u l u i о pun in claie §i snopul eel deasupra se numeste „a lui popii", pentrueä in trecut acesta era d o t a l a preotului.)
d) Referitor la aranjarea constitu(ionalä materia de predat poate sä fie: Тага a impär-tit-o in judete. Fiecare judet era in j u r u l vre'unei cetätii. In f r u n t e a judetului stätea
„iudele cetätii" (várispán), azi prefeetul. Lo-cuitorii cetäti erau obligati la prestarea servi-ciului militar. Ei au format populatia inarmatä a regelui. Cele dintäi orase s'au format in apro-pierea acestor cetäti. Cum s'au format aceste orase? In chestiuni litigioase a pronuntat insusi regele. P e n t r u aceste procese regele a stabilii anumite zile de desbatere. Cum au decurs aceste procese? (Inchipuirea intamplärilor.) I n scopul judecärii proceselor nádor-ul si judele de tarä (országbíró) au fäeut cälätorii dese in intreaga tarä. (Inchipuirea cazurilör.)
Materia referitoarä la ridiearea eulturii po-porului: Agricultura s'a räspändit repede, s'a invätat cresterea mai rentabilä a animalelor, s'a sporit si numärul industriasilor. S'a invä-tat si scrisul, insä cartea au stiut-o numai oameni de bisericä. Limba cärtii era limba bise-ricii, adecä limba latinä. Insusi regele stia sä serie, seriind vestitele sale indrumärii pentru fiul säu principelui Imre. Preotimea avea de g r i j ä sä räspändeaseä nórmele vietii omului bun, increzätor in Dumnezeu. Au träit pe acele vremuri si cäntäreti drumeti, cari fiind mereu in cälätorie intre popor, au cäntat in versuri i'aptele märete ale strämosilor, precum si eve-nimentele mai importante.
e) Spre apusul lui István. Regele cel m a r e pe la sfàrsitul vietii lui a avut de suferit о mare durere. Unicul säu fiu, mostenitorul tro-nului, principele I m r e a m u r i t pe neasteptate.
(Este in comuna noasträ vre'o stradä, piatä, bi-sericä etc. care poartä numele lui Imre? Se vor insira in caz afirmativ!) Ce a n u m e au fägäduit comandantii odatä in fata lui Árpád? (Ca re-gele il vor alege intotdeauna din g e n e r a l a lui Árpád.) Maghiarii si-au si tinut de euvántul dat. Dupä moartea lui István erau mai multi principi in viatä, dintre cari aproape fiecare isi pretindea tronul. Rusine de ei daca intr'adevär au vrut odatä moartea cát mai grabnicä a lui István. Se spune cä t e n t a t o m i väzänd pe regele, si-a pierdut curajul si I s t v á n trezindu-se din somn a spus caini: „Daca Dumnezeul cu mine, eine poate sä-mi fie in eonträ". Tentatomi a cäzut in genunchí, ru-gändu-i iertare. Regele i-a i e r t a t . .
Regele dupä o sfantä si produetivä viatä a ìncetat din viatä. Dupä moartea lui lumea
44 Nr 3/1944. REVISTA INVATATORILOR crestina 1-a recunoscut meritele lui,
decla-rándu-1 sfänt.
Deprinderea.
a) Recapitulaba materiei. Ce v'a pläcutvouä m a i cu seamä din cele ce ati auzit si atf väzut azi? — pun íntrebarea, la care elevii vor ín-feira epizoadele si impresiile lor. Deobiceiu fiecare copil ì§i are impresia lui proprie, deci darea lor de seamä va atinge toate partile ma-teriei predatä.
b) Aprofundarea materiei. — Cui se dato-reste descälecarea noasträ in aceastä frumoasä tarä? — Lui Árpád. — Intr'adevär. Insä ín ca-zul dacä poporul m a g h i a r a r fi rämas si mai de p a r t e in credinta lui veche päganä si si-ar fi p ä s t r a t datinele lui strämosesti, abia am fi p u t u t pästra mostenirea lui Árpád. F a p t u l cä aceastä mostenire am pästrat-o il putem mul-tumi sfäntului István, care a convertit supusii lui pägani la legea crestinä.
— Dupä moartea lui Szent István au trecut aproape о mie de ani. Poporul m a g h i a r si lu-mea crestinä insä n u 1-a uitat. Tara lui se nu-meste si aztäzi „tara lui Szent István". Are о
muí time de staui. Unde? (Demonstrarea tablo-ului care reprezintä statuia lui Szent István din cetatea Buda.) Biserici, sträzi, etc. poartä numele lui. In fiecare an, la 20 A u g u s t se sär-bätoreste amintirea lui. Dreptul lui, cu care a fäcut cate si mai cäte de infäptuiri bune a rä-mas pe veci nemistuit de pämänt, se pästreazä ìntr'o capelä din B u d a si se poartä ín sträzile orasului Budapest cu o solemnitate deosebitä in fiecare an, la 20 August. L a aceste solemni-täti vin participanti la Budapest din toate eol-turile tärii. (Cine a participat la aceste solem-nitäti deja din comuna noasträ?)
Coroana sfäntä o avem si acum. Se pästre-azä in cetatea B u d a §i regile nostri se incoro-neazä cu ea. Coroana sfäntä este cea mai scumpä comoarä nationalä. Dacä o privim (de-monsträm prin tablouri) ne gändim nu numai la regele, ci si la intregul popor maghiar. $i aceasta pentrucä suntem cu toti supusi sfäntei coroane.
c) Desemnul. Cetate, bisericä, statuia Gel-lért, S f ä n t ä Coroana.
d) Cäntul. Cäntecul: „Ah, hol vagy magya-rok . . . "
C O P I L U L L E N E S .
iD e : G Y A R M A T H Y A U R É L .
Lenevia copilului se dä pe fatä de obicei atunci cànd elevul dovedeste inpotrivire pa-siva la pregätirea temelor. Munca i se pare o povarä, si el cautä sä se degajeze de aceastä sarcinä. Nu-si invatä lectia, temele ce trebuesc fäcuta acasä le face in mod neglijent, super-ficial, sau chiar deloc.
Nu e lucru user a pune capät leneviei. In niciun caz nu vom a j u n g e la un bun rezultat dacä p u r si simplu infieräm pe f r u n t e a copi-lului: „esti un copil lenes si netrebnic". L a in-ceput copilul se intristeazä, dar mai tárziu el se obisnueste cu lenevia. Dupäce el creste mai mare, abuzeazä chiar de aceastä insusire. La n e g l i j a r e a temelor el se justifica cu aceasta zicánd: si asa sunt lenes, n'am se sä fac!
Adeväratul motiv al leneviei de f a p t este:
nepläerea de lucr. Dacä voim sä punem deci capät leneviei, atunci sä edueäm copiul in asa fel, ca el sä aibä pläcere de lucru. Sä däm copilului ceva de lucru, dupä capacitatea lui.
Sä avem in vedere ca muschii, puterile si
ca-pacitatile copilului lenes, cari pänä acum au fost neglijate sä fie puse in funetiune. Dacä vom proceda astfei, atunci insus interesarea il va determina la lucru.
S u n t unii invätätori cari pedepsesc pe ,,co-piii lenesi" punandu-i sä serie de zece- douäzeci de ori tema neglijatä. Ei ered cä p r i n aceasta vor determina pe copil sä-si faeä datoria. Ele-vul lenes nu va putea fi in felül acesta deprins la lucru. Pedeapsa plictisitoare il face sä urascä si mai mult adevarata muncä. Sä-1 facem deci sä inteleagä cä, lenevia e a boalä, si cä exchi-v a r e a dela lucru si neglijarea temelor ii exchi-vor cauza lui insus m a r i pagube. Aceastä convin-gere insä sä serveascä numai ca introducere.
Sä-1 determinäm pe copil ca el insus, in mod voluntar sä infäptuiascä dispozitiile luate cu privire la indeplinirea datoriei. Sä controläm färä intrerupere executarea temelor, si sä cerem adesea socotealä dela el despre cele invätate.
El trebuie sä simtä cä. atät stiinta, cät si per-soana lui nu sunt indiferente in scoalä.
Ideálul i$¡ propune о tintä, pe carc niciodatä nu o poate realiza pe deplin, dar treptat treptat, se poate tot mai mult apropia de ea. •
Sä edueäm generafunea viitoare la senti-mentul de responsabilitate, la euraj moral, la adevär, la с о п $ lincio sitai ea datoriei, si la cava-lerism.
Invaiatomi sä vorbeascä intr'un ton asa, ca intreaga clasä sä I inteleagä, sä l audä. Nimic prea incet, nimic prea tare. Vorbirea domoalä de multe ori e cel mai potrivit mijloc de disci-plinare.
*
Sä ne däm silinta a sprijini vointa copilului si cu motive sentimentale.
Pcilog.
G O D I N A : SED AMDESETISEDMA. 3. BROJ. B U D A P E S T , ! . F E B R U A R A Í 9 4 4 .