Lokurilye, hungyé máj în multyé sjászurj învácă lyimbá dă băjás, dăkit kum or szuktulit

Lokurilye, hungyé într-átitye sjászurj învácă lyimbá dă băjás, în kityé sî pă áltyilye lyimbé

4. Kum trébujé sză szkrijé

1.2. Lokurilye, hungyé máj în multyé sjászurj învácă lyimbá dă băjás, dăkit kum or szuktulit

1. Sjé trébujé sză prisjápă

Dă lá 1 pîn lá 4 usztájurj Dă lá 5 pîn lá 6 usztájurj Dă lá 7 pîn lá 8 usztájurj Dă lá 9 pîn lá 12 usztájurj Toc trébujé sză styijé

binyé hăsznăli vorbilye, binyé sză lyé zîkă sî făr dă vorbă áje sză-ny-áretyé, sjé zîsjé ku vorbé.

Trébé sză bázsjé számá hălálánt sjé zîsjé, ákár sjé fel dă bătîrn ăj- patyé sză fijé ku jél d-o vîrsztă, o máj bătîrn sjinyivá Sjé ahuzît, áje sză prisjápă, sî sză styijé dă sjé-j în szévegulá vorbă.

Szévegurilye kunuszkutyé sî sjé nu-sz kunuszkutyé (kîntyisj sî puvésty dă umărát, dă zsukát în szerepurj).

Sză umiré, sî sză prisjápă sî sză părászkă puvésty lunzsj.

Sză părászkă, sj-o păcît.

Sză lukré ku vorbilye, ku zsokurlye, sî ku

puvéstyilye.

Sză-s ásztrîngă vorbilye

Káré băjisestyé-nvácă trébé sză styijé szfăti dákă lyé-ntrábă sjinyé-sz jéj, hungyé ságyé, sjé lukră.

Trébé sză styijé însjét sză szfătijászkă, sî sză prisjápă dákă trébé ásá fákă, kákînd jél ár fi (doktoru-bityágu, părînci-kupilu, bultásu o káré lá boltă kumpără).

Kupiji káré băjisestyé-nvácă sză styijé dă kuszt sză szfătijászkă ku ákársjinyé sî sză prisjápă álc sjé zîsjé s-átunsj, kînd dă sjévá máj témă gre, o kînd dă témă, káré nu kunastyé szfătijestyé álcî.

Káré băjisestyé-nvácă făr dă grou sză styijé d-o témă szîngurj sză szfătászkă, sî ku álc sză

15336 M A G Y A R K Ö Z L Ö N Y 2008/139. szám Trébujé sză styijé:

Kum dăgyény lu unápált bună zuă, sî sjé zîsjény, kînd nyé áflăny ku sjinyivá, o mirzsjény dă hungyivá.

Sjé zîsjé méstyéru în iskulă, kînd sjász dă băjás ávény.

Kum nyé kunustyény ku sjinyivá.

Sjé fel vorbé dă băjás zîsjény în multyé rîndurj, dákă dă sjinyivá

szfătijény, sî dákă dă sjinyivá sjévá zîsjény.

Sjé fel hangurj ăsz în lyimbá dă băjás, kum ászună lyimbá dă băjás, ásztá kum putyény vigye ku oty, sî kum putyény áhuzî ku uretyé.

Kum zîsjé vorbilye mîndru sî binyé băjási.

Kum sză părény d-áje sj-ány văzut, sj-sj-ány păcît.

Sjé sză szpunyény, dákă szfătijény d-o formă.

Kum trébujé sză-ly-árătăny p-eje, káré lá családu nosztru sză cînyé /tátă, mámă, frác, szurorj…/.

Kum sză ny-árătăny loku, hungyé săgyény.

Kum sză-j kivinyiny sjévá bun lu sjinyivá.

Arékityé vorbé,

mondaturj /frázé/, káré în multyé rîndurj hăsznăliny în kuszt - kupiji trébujé sză styijé sî sză zîkă, sî sz-áretyé-n zsok.

Dákă válo témă vinyé-n vorbă, o válo formă, rajzurj vegyé, kum trébujé d-áje sză szfătijászkă.

Dákă sjévá părestyé într-áje rînd sză zîkă sjigogyi, kum o foszt.

Arékityé puvésty, versurj, kîntyisj băjisestyé, ocără sză szămălászkă băjisestyé.

héj fontos dîn puvésty, sî dîn kîntyisj.

Sză styijé hăsznăli kényve, há ku vorbilye băjásilor.

Trébé kum máj binyé sză prisjápă szévegurj sjé băjisestyé áhugyé. Ár trăbuji sză prisjápă dă sjé-j vorbá în

szévegurilyestye. Trébé sză styijé dă sjé szfătijestyé, sî arékityé informáciourj, káré-sz fontosé sză-j vijé-n firé dăpă sj-ahuzît, sî sză pată sză fákă feladaturj, káré sză cînyé lá sjé ahuzît.

Trébé sză styijé sză szfătijászkă ku aminy, dákă îj szpusz ungurestyé dă sjé sză szfătijászkă ku jéj, káré ku jél oformă-sz (dákă lîntrábă sză szpjé sjé trébé, sză szpujé sjévá sjé styijé, sză-j zîkă lu sjinyivá sjévá sjé trébujé.

Dákă nu-j ku sjinyivá într-on rang, s-átunsj trébé sză styijé szévá sză zîkă băjisestyé: nu styijé sjé hungyéj sî îs sjeré ázsutore, o dăl á jél întrábă sjévá sjinbyivá, káré nu-j kunuszkut, o méstyér – sî káré învácă szfătijestyé, o sjinyivá nu styijé pă hungyé sză márgă, întrábă sjé hungyé-j.

Trébé sză styijé sză szfătászkă s-átunsj, dákă ásá vegyé sjévá o ly-árátă sjévá. Arékityé vorbé sî d-áhéstye trébé sză styijé sză zîkă sjévá. Patyé sză fijé ásztá o formă, o ákár vál-o ábră.

pată szfăti, dákă-ntrábă dă lá jél sjévá sză pată sză zîkă válosz.

Káré băjisestyé-nvácă sză styijé făr dă groutátyé sză prisjápă pă băjás, káré álfel szfătijestyé

băjisestyé - ká muntyényi, o álc băjás.

Dákă sjinyivá sjévá băjisestyé zîsjé, káré-nvácă băjisestyé, trébé în usztájusztă sză prisjápă, sj-or áhuzît.

Dákă în rádio áhugyé kă băjisestyé szfătijestyé, trébé sză prisjápă, dă sjé-j vorbá ákulo, sî trébé sză szîmcé dîn szfătijálă, sjé fel vojé áré băjási, káré-n rádió szfătijestyé.

Káré băjisestyé-nvácă sî ku sjinyivá szfătijestyé, trébé sză-l prisjápă sî sză je dă vestyé sjé fel vojé áré álá, ku sjinyé szfătijestyé, sî dákă trébé dă ásztă sî sză

szfătijászkă patyé.

Káré băjisestyé-nvácă trébé sză styijé sză szfătijászkă d-o témă ásá, kit toc sză-l prisjepé, s-átunsj, dákă témásztá nu-j ásá kunuszkută. felă témă sză szfătijászkă.

Átunsj sză-s je rîszu áfáră dîn szfătijálă kînd trébé, dă ákársjé-j vorbá.

Káré băjisestyé-nvácă trébé sză szfătijászkă ásá dă ákársjé, kit nyime sză nu je dă vestyé, kă ásztá luj grou ji-j, sî dîn szfátu-j sjigogyi sză prisjápă, s-áje, sjé nu zîsjé uvig áfáră numá pă styut dă.

2008/139. szám M A G Y A R K Ö Z L Ö N Y 15337 Dákă szfătijestyé trébé sză gîngyászkă, sjé áré dă gînd sză zîkă, sî szfátu-j sză ájvé ku sjé sză kizdilestyé, ku sjé sză szfărsestyé, sî sjé-j în mirzsjuk.

Styijé ásá sză szfătijászkă, kit sz-ázsungă, sjé áré dă gînd:

sză-l prisjápă, sî pă jél sî pă szfátu-j.

Nisj átunsj nu pácă nyimik, kînd într-áfel lok ăj, pă sjé n-avut dobă sză sză gátyé. Trébé sză prisjápă, dákă sjinyá ocără máj lung bszfătijestyé dă sjévá.

Dákă vegyé o áhugyé sjévá dîn tévé sî dîn rádio, o ákár vál-on film trébé sză prisjápă dă sjé-j vorbá între-estye, sjé kum vinyé unu dăpă áltu.

2. Sjé trébujé sză sză zîkă

Dă lá 1 pîn lá 4 usztájurj Dă lá 5 pîn lá 6 usztájurj Dă lá 7 pîn lá 8 usztájurj Dă lá 9 pîn lá 12 usztájurj Toc kupij trébé sză

styijé părî sj-or păcît, sj-or umărát, áhuzît.

Dákă szévegurj kunuszkutyé kápătă, trébé sză pată sză-ny-áretyé dîntr-estye jeleneturj. Trébé sză-nvecé arékityé versurj, puvésty, kîntyisj sî sză styijé făr dă kényvé. În usztájurilyestye mult trébé sză sză zasjé ku păpusj, făr dă vorbé sz-áretyé térténeturj sî versjurj sză zîkă.

Trébé sză styjé sză szfătászkă dă jéj, dă családu-j, dă kusztu-j o dă áje sjé fontos j-o foszt în lukru, în kuszt.

Sză styijé szfătiji dă aminy ku káré ságyé, o

Dákă áhugyé on széveg, toc trébé szkurt sză styijé sză părászkă.

Toc trébé sză bázsjé számá lu sjiny szfătijestyé, sî ásá sză fákă ásztá, kit toc sî sz-ápusjé szusz sjé áré dă gînd sză lyé zîkă. Dákă szfătijestyé, trébé sză styijé kum sză sză cîjé, sî dă ált sză pată sză bázsjé számá, kînd szfătijestyé.

Sjé gîngyestyé sză pată sză zîkă, dákă sjinyivá nu-j dă gyiriptátyé într-ásztá, s-átunsj sză styijé sjé trébujé sză zîkă.

Sză bázsjé számá álcî sjé zîsjé sî sză ly-áhudă, kum tébé. Sză styijé multyé szévegurj, versurj dîn káp.

Arékityé formé sză styijé

Trébé sză bázsjé számá sî pă hălálánt, ku sjinyé szfătijestyé. Sză styijé sjé sză zîkă, kînd ku sjinyivá nu prisjepé uná, sî kum sză szpujé - jél kum gîngyestyé, ásá, kit sjigogyi pă lok sză fijé.

Sză styijé sjé-j în jevé sî sjé numá gîngyesyé dă sjévá. Trébé sză styijé szfătijálá sjé felă patyé sză fijé, sî káré kum sză ujtă áfáră. Trébé sză sză-nvecé toc, kum sz-áhudă álc sjé zîsjé, sî kum sză zîkă, jéj kum sză

gîngyestyé dă ásztá. Dákă kumvá sz-ástyimbă ku dobă sjé în káp gîngye, sză styijé d-ásztá kum sză nyé gyed ă styut. Multyé versurj, szévegurj trébé sză styijé dîn káp, sî

Trébé sză-s styijé szpunyé sjé gîngyestyé dă vál-o témă, sî păntru sjé ásá gîngyestyé.

Dákă álmintrilye sză gîngyestyé, kákum înnentyé, sátunsj sză styijé dă ásztá kum sză szfătijászkă. Trébé uvig sză bázsjé számá sjé kum zîsjé, sî dákă sjévá sz-ástyimbă, sză-s pată ástyimbá sî vorbilye ásá, kum sî estye sz-ástyimbă.

Dăkă dă sjévá nyé părestyé, sză styijé sză nyé szpujé sjé o văzut ánume, sî sjé gîngyestyé dă ásztá, sî sză nu sză sză kivirlászkă într-ásztá.

Sză styijé szfătiji dă filmurj, dă formé o dă ákársjé, sjé vegyé sî sjé umără.

Trébé sză styijé versurj,

15338 M A G Y A R K Ö Z L Ö N Y 2008/139. szám káré pă lîngă jél kusztă

sî lukră. Sză styijé szfăti dă lok hungyé ságyé, sză părászkă sjé-j p-ákulo, ssjé-jé fel lokursjé-j mîndré jestyé, sjé fel boltyé o ákársjé, dă káré j-ár fi vojé sză szfătászkă. Sză styijé pă hungyé or szuktulit sză márgă tînyiri, kînd áré răgáz.

Kupiji, káré băjisestyé-nvácă trébé sză styijé sză szfătászkă dă iskulă huingyé umblă. Dă sjé ji-j drág, dă sjé nu ji-j drág ákulo. Kum umblă sî kită dobă sză cînyé-n iskulă, sî sj-or szuktulit sză fákă, kînd áré răgáz.

Kupijistye trébé sză styijé sză părászkă, kum or szuktulit sză utuzászkă, dákă merzsjé hungyivá. Sjé fásjé máj înti, kum sză gátă pă kályé. Sjé, kum vinyé unu dăpă áltă trébé sză styijé sză párászkă. Sjé fel lok áré în kusztu kupijilor techniká sî d-ásztá sză fijé szlobod sză lyé-ntrebé ákársjinyé. zîsjé hángurilye în lyimbá băjásilor.

Kînd kupilu întrábă sjévá, trébujé sză prisjápă, álcî sjé ăj răszpungyé, o sjé sjeré dă lá jél o-j

purunsjestyé.

Trébujé sză styijé întribá o sză răszpundă, kînd ăj vorbé dă nyámurj, dă szátu, dă lukru, dă gárd, dă păduré, dă vremé, dă szănătátyé o dă kîntyisj Sjé, kum sză răszpundă, kînd szfătijestyé ku sjinyivá, kînd ăj vorbă d-áhéstye.

Sză szfătijászkă ku sjinyivá dîn gînd dăpă 4-5 frázé, sj-ahuzît.

Sză răszpundă ku frázé uná dăpă áltá.

Sză părászkă szkurt, sj-ahuzît lung.

unyirj má nu numá vorbilye trébé sză lyé styijé, dá trébé sză sză zsasjé ku gláju-j, ku tyéptu, ku mînyilye o sî ku vorbilyestye.

Kupiji, káré-nvácă băjisestyé sză prisjápă ku héjelánc, sjé trébé patyé sză zîkă băjisestyé, sî d-áje sî sză gye válosz styijé.

Kînd sjinyivá băjisestyé szfătijestyé, sî kupiji káré învácă îs je rîszu dîn hăsznălászkă, kit sză lyé prisjepé toc.

Unyirj patyé fi kă nu áflă vorbilye, káré ánume ár trăbuji, sî dar k-on pik máj grou sză sză prisjápă ku héjelánc.

Patyé fi arékic kupij, káré băjisestyé învácă în multyé rîndurj ásá kată vorbilye, kit sză pată zîkă sjé áré dă gînd, sî unyirj trébé máj în multyé rîndurj sză zîkă, sjé áré dă gînd, sză-l prisjepé.

Styijé kînd, kum sză szfătászkă ku aminyi, sî dă lu toc uminyije.

Patyé fi kă fásjé arékityé hibé, dá estye nu-sz ásá márj, kit sză nu lyé prisjepé ákársjinyé.

Ásá repé szfătijestyé, kum trébé, unyirj dar ocără máj sî repé ár putye sză szfătászkă.

Máj binyé sză je dă vestyé kînd szfătijestyé, kă nu-j băjás, dá d-áje toc sză szfătijászkă ku ákársjinyé sî sză prisjápă álc sjé zîsjé s-átunsj, kînd dă sjévá máj témă gre, o kînd dă témă, káré nu kunastyé szfătijestyé álcî.

Káré băjisestyé-nvácă făr dă grou sză styijé d-o témă szîngurj sză szfătászkă, sî ku álc sză pată szfăti, dákă-ntrábă dă lá jél sjévá sză pată sză zîkă válosz.

Káré băjisestyé-nvácă sză styijé făr dă groutátyé sză prisjápă pă băjás, káré álfel szfătijestyé

băjisestyé - ká muntyényi, o álc băjás.

Dákă sjinyivá sjévá băjisestyé zîsjé, káré-nvácă băjisestyé, trébé în usztájusztă sză prisjápă, sj-or áhuzît.

szfătijászkă patyé.

Káré băjisestyé-nvácă trébé sză styijé sză szfătijászkă d-o témă ásá, kit toc sză-l prisjepé, s-átunsj, dákă témásztá nu-j ásá kunuszkută.

2008/139. szám M A G Y A R K Ö Z L Ö N Y 15339 Káré băjisestyé-nvácă trébé sză styijé sî d-áfelă témă sză szfătászkă, káré nu-j ásá áprapé lá jél.

Káré băjisestyé-nvácă trébé sză styijé dă ákársjé felă témă sză szfătijászkă.

Átunsj sză-s je rîszu áfáră dîn szfătijálă kînd trébé, dă ákársjé-j vorbá.

Dákă szfătijestyé trébé sză gîngyászkă, sjé áré dă gînd sză zîkă, sî szfátu-j sză ájvé ku sjé sză kizdilestyé, ku sjé sză szfărsestyé, sî sjé-j în mirzsjuk.

Styijé ásá sză szfătijászkă, kit sz-ázsungă, sjé áré dă gînd:

sză-l prisjápă, sî pă jél sî pă szfátu-j.

Nisj átunsj nu pácă nyimik, kînd într-áfel lok ăj, pă sjé n-avut dobă sză sză gátyé.

Trébujé sză pată sză szfătijászkă ku aminy, káré pă lyimbilyestye lyé kunastyé, sî sză prisjápă sjé zîsjé, sjé întrábă.

Trébé sză lyé zîkă dákă sjévá álmintrilye gîngyestyé, o sză styijé sză nyé zîkă vál-on térténet.

3. Kum trébujé sză styijé sză umiré

Dă lá 1 pîn lá 4 usztájurj Dă lá 5 pîn lá 6 usztájurj Dă lá 7 pîn lá 8 usztájurj Dă lá 9 pîn lá 12 usztájurj Sî însjét sî táré, kit toc

sz-áhudă trébé sză umiré.

Mult trébé sză umiré sî însjét, sî táré, kit toc sză- ly-áhudă kum umără.

Trébé sză styijé umărá s-áfelyé szévegurj, dîn sjé patyé styi mult sjé

Kum máj patyé sză kunaszkă sî máj multyé vorbé navé, káré pă

15340 M A G Y A R K Ö Z L Ö N Y 2008/139. szám Arékityé térténeturj

szkurtyé trébé sză syijé ásá umărá însjét, kit dăp-áje sză nyé pată zîsjé jé or umărát.

Trébé sză pată ku arékityé mondaturj sză nyé zîkă sj-or umărát, sjin yé sj-o păxît, sj-o făkut în tértébnet, sj-o umărát.

Ku vojé sză ájvé dă gînd sză styijé sî máj mult dă băjás.

Sză kunaszkă sî sză prisjápă vorbá szkrisză.

Sz-áretyé ku vorbé, ku szkrijitură o ku făkătură, sjigogyi, sj-or prisjiput d-într-áje, sj-or umărát.

Trébujé sză styijé umărá băjisestyé ásá, kum umără toc în vrîsztá lor.

Dîn sj-or umărát, trébujé nu numá sză prisjápă, dá sî sză zîkă szkurt, dă sj-o foszt vorbá.

Sză sză-nvecé binyé sză prisjápă, sjé umără părászkă sjé-j máj fontos într-on széveg, sjé nu.

Trébé sză styijé sjé fel szévegurj jestyé – sjé felă-j o puvásztă, o on térténet, în káré nyé părestyé sjinyivcá, kumvá sjé o păcît.

Trébé sză-s pată zîsjé sjé gîngyestyé dă aminy dă sjé o umărát, sjé fel ăsz, gyiriptátyé or ávut, kînd or făkut sjévá, o nu. băjisestyé-nvácă, trébujé sză styijé sză umiré áfel széveg, káré ocără máj gro ăj (în iskulă ku ázsutálá dă méstyérj, ákásză ku ázsutálá áltuluj).

Trébujé sză kunaszkă arékityé versurj, regényurj, puvésty dîn kulturá băjásilor.

Sză ájvé vojé sză umiré băjisestyé

Trébujé sză styijé sză umiré szusz mîndru sjévá d-într-áje, sj-or învăcát.

inká n-or styur, o dîn kuszt, dă sjé d-întri ujságurj patyé umărá.

Trébé sză styijé dă sjé áhugyé sî d-într-estye tot máj multyé sză styijé, sî sză pată kutá în kényvé ku vorbé, sză styijé dă sjé szfătijestyé estye.

Káré băjisestyé-nvácă în usztájusztá má trébé sză styijé umărá mîndru szîngur, sî ákársjé

Dákă szévegurj máj szkurtyé dá máj grelyé umără, s-átunsj sză szévegurj, în káré jestyé vorbé pă káré nu lyé kunastyé. Pă lîng-estye trébé sză prisjápă dă sjé merzsjé vorbá, sî trébé sză styijé sză fákă áfelyé feladaturj.

multyé lokurj sză hăsznălestyé sî în szfătijálă sî în szkrijitură.

Pă lok sză lyé lu toc. Vorbilyestye uvig binyé sză lyé

hăsznălászkă, sî sză styijé pă káré lok, káeré vorbé sză cînyé, sjé hungyé-j szlobod, hungyé nu-j szlobod sză zîkă sjinyivá.

Káré băjisestyé-nvácă patyé

ásá umărá, kit sî jél, sî káré l-áhugyé sză-l prisjepé, sjé umără.

Dákă umără sjévá s-áje prisjepé, dă sjé-j vorbá într-ásztá.

Repé styijé umărá ákár szkurtyé, ákár k-ocără máj grelyé szévegurj, în káré je dă vestyé, sjé-j sî ujsgurj, prisjepé sjé-sz într-estye ákár sjé fel szévegurj ăsz.

2008/139. szám M A G Y A R K Ö Z L Ö N Y 15341

4. Kum trébujé sză szkrijé

Dă lá 1 pîn lá 4 usztájurj Dă lá 5 pîn lá 6 usztájurj Dă lá 7 pîn lá 8 usztájurj Dă lá 9 pîn lá 12 usztájurj Sj-o-nvăcát, styijé sză

szkrijé szkurt zsjosz.

Trébujé sză styijé sză szkrijé zsjosz on széveg, káré nu-j ro gro, s-átunsj, kînd numá-l vegyé, dá s-átunsj, kînd l-áhugyé.

Trébujé sză styijé szkri băjisestyé d-într-on széveg – sjé-j ánume fontos.

Trébujé sză-nvecé, kum sză szkrijé o kártyijé, o sjé szkrijény, kînd ku sjinyivá nyé

kunustyény, o lu sjinyivá vorbă-j mănăny, o întribăny dă lá sjinyivá sjévá.

Binyé lyé hăsznălestyé szabályurilye sjé dă szkrijitură o dă grámmatikă o-nvăcát sî în szkrijiturj, sjé fásjé, estye binyé lyé hăsznălestyé.

Sjé áré dă gînd sză szkrijé în ákársjé felă szévegurj, styijé sză fákă, sî nyé dă înnápoj sjé gîngyestyé, sjé szîmcă dă sjévá.

Styijé kum sză fásjé o szkrijitură, sî styijé dîn káré kényvé sjé patyé styi, sjé áflă într-on lexikon, o dîntr-on szotár.

Dîntr-estye sî szîngurj, sî pă lîngă méstyéru binyé patyé lukrá.

Káré băjisestyé-nvácă în usztájusztá má trébé sză styijé, sjé kum sză szkrijé băjisestyé.

Trébé sză styijé păntru sjé sză szkirjé o vorbă ásá, kum sză szkrijé pă lyimbá dă băjás, sî kînd szfătijestyé o szkrijé sză cîjé în firé, sî áje sjé kum sză szkrijé, kum sză zîkă sî dă sjé.

Káré băjisestyé-nvácă trébé sză styijé kártyijé sză szkrijé, în káré dă kuszt o dă sjé-j szkrijé elé patyé sză szkrijé.

Trébé sză styijé kum sză ujtă o kártyijé áfáră, sî káré băjiestyé-nvácă sî jél patyé áfelă kártyijé sză szkrijé.

Sză styijé, kum sză hăsznălestyé szotá-rurilye sî-ntr-ásztá sză ájvé styut.

Binyé lyé hăsznălestyíé szabályurilye sj-o-nvăcát, styijé pă káé lok sjé patyé sză szkrijé, sjé nu, kă átunsj ált ny-ár jilinti. Îs patyé szkrijé zsjosz gîndurilye, sî sjé szîmcă binyé nyé dă

Trébé sză styijé păntru sjé sză szkirjé o vorbă ásá, kum sză szkrijé pă lyimbá dă băjás, sî kînd szfătijestyé o szkrijé sză cîjé în f iré, sî áje sjé kum sză szkrijé, kum sză zîkă sî dă sjé.

Káré băjisestyé-nvácă trébé sză styijé kártyijé sză szkrijé, în káré dă kuszt o dă sjé-j szkrijé elé patyé sză szkrijé.

Trébé sză styijé kum sză ujtă o kártyijé áfáră, sî káré băjiestyé-nvácă sî jél patyé áfelă kártyijé sză szkrijé.

Sză styijé, kum sză hăsznălestyé.

szotárurilye sî-ntr-ásztá sză ájvé styut.

Szabályurilye sjé dă szkrijitură, dă grámmátikă o-nvăcát binyé lyé styijé în szkrijiturilye sjé fásjé.

Nu numá szkrijé zsjosz, sj-o văzut, sj-ahuzît, sj-o szămcît, dá ásztá ásá szkrijé, kit toc ásá sză prisjápă, kákînd sî jéj ákulo ár fi

,o sjévá ált sjé inká n-o făkut, trébé sză szkrijé.

Ku dobă îs áflă toc vorbilye, káré ny-ázsută sză styijény, sjé, sjinyé o szkrisz, k-áfel numá jél o szuktulit sză szkrijé.

foszt, o ár fi văzut, dă sjé în szkrijitură or umărát.

Patyé sî szîngurj lukrá, styijé sjé, hungyé sză sză szkrijé patyé, dákă d-o témă-j vd-orbá.

Kînd szkrijé, sjigogyi ásá trébé sză fijé uná lyigát, kit sză stye szkrijiturá uná.

D-o témă gre ásá styijé sză szkri, kit sjigogyi sză vádă, sză prisjápă dă sjé-j szkrijiturá-j sză-j áretyé, sjé áré dă gînd sză zîkă, sî lu sjiny sză szkrijé.

Káré szkrijé styijé, sjé

15342 M A G Y A R K Ö Z L Ö N Y 2008/139. szám kum sză szkrijé zsjosz, sî sjé fel vorbé sză

hăsznălászkă l-a témă.

În szkrijitură ásá szkrijé sjigogyi, kit toc sză ájvé vojé sză-j umiré szkrijiturá.

Dákă trébé sî p-áje-j gátá kit d-într-o lyimbă pă hájálántă sză-ntarkă szévegurj.

Gátă-j sză szkrijéákárkînd sî dă bájurj, sjé în zîlyilyestye ávény, sî d-áje, jél sjé, kum sză gîngyestyé d-ásztá.

In document III. Kormány rendeletek (Pldal 137-144)