Periodul al IV-lea dela 1889/90

Anul şcol. 1889/90. Cu acest an şcol. începe o nouă eră în viaţa institutului nostru. în clasele superióre s'a introdus limba maghiară ca limbă de propunere. Dar din consideraţiunea, că în anul şcol. espirat înainte de apa-riţiunea înaltului ordin, prin care s'a introdus limba maghiară a fost cu neputinţă a face dispuseţiuni pentru alegerea manualelor maghiare, în acest an s'a conces încă întrebuinţarea manualelor româneşti de până aci;

dar în sesiunea din 9 Maiü 1890 corpul prof. s'a în-grigit de manuale maghiare coréspun^étóre.

— în sesiunea din 29 Oct. 1889 s'a luat la cunoş-tinţă şi spre acomodare rescrisul înaltului Ministeriü dto 12 Febr. 1889 Nro 1269 referitoriü la scutirea dela sol-virea didactrului al copiilor profesorilor dela şcolele medii în care notifică, că la înaintarea suplicelor acelora în viitoriü nu pretinde acluderea atestatelor de paupertate şi la resolvirea lor permite mai mare teren ca de ordinar reşpectelor de echitate.

Tot în asta sesiune s'a luat la cunoştinţă ordina-ţiunea ministerială Nro 25868/889 prin care învăţătorii dela şcolele poporali când suplică pentru dispensarea fiilor dela solvirea didactrului, se absolvă dela acluderea ates-tatului de paupertate.

— înaltul Ministeriü prin ordinaţiunea dto 8 Maiü 1889 Nro 4777 ordonézá, ca filele onomastice ale Ma-iestăţilor Lor Regele şi Regina, şi aniversarea încoronării sé se serbeze cu şpeciale festivităţi şcolare arborându-se în aceste <^ile pe edificiul institutului tricolorul naţional maghiar.

— Academia Română din Bucureşti la mijlocirea Mgf. Sale Dlui Alexandru Roman, academician şi prof.

p. ord. la universitatea din Budapesta începend dela acest an şcol. ne trimite valorósele sale ediţiuni.

— Mgf. Sa Dl Dr. Antoniu Aht, prof. p. o. la uni-versitatea Din Cluj a donat gimnasiului o preţiosă co-lecţiune mineralogica.

— Excelenţa Sa D. Episcop-Patron ca totdéuna, când e trebuinţă, asfel şi in acest an şcol. a resolvit din fondul gimnasiului 378 fl. pentru un heliostat şi alte instrumente fisice de prima necesitate.

Anul şcol. 1890/1. în sesiunea constituantă din 28.

August s'a luat la cunoştinţă si spre acomodaţiune că prin art. de lege XXX din 1890 s'a modificat §§. 3. şi 5 din art. de lege XXX din 1883 referitoriü la ştudiul limbei greceşti. S'a enunţat de ştudiu relativ obligat. Ştu-denţii din clasa V. după voinţă pot lua limba grecéscá séü alt ştudiu suplinitoriü indicat prin lege şi anume:

a) cunoştinţa mai extensivă a literaturei maghiare în nex cu cunoştinţa opurilor clasice greceşti în traducere ma-ghiară şi liniamentele fundamentali ale literaturei şi is-toriei culturale greceşti; b) desémnul (cu elemente ma-tematice şi a desémnului liber).

Tot prin acest art. de lege s'a schimbat ij. 26 din art. de lege XXX din 1883 astfel: acei ştudenţi gimna-siali, cari în locul limbei şi literaturei greceşti aü primit instruire regulată din amintitele objecte de înveţăment, deşi ar fi făcut examenul de maturitate — nu se admit la facultatea teologică, a universităţilor şcientifice şi al-tor şcoli superióre, séü la secţiunile speciali limbistice, filosfice şi istorice. Dacă ínsé depun examen de maturi-tate suplinitoriü din limba şi literatura grecéscá, atunci disposiţiunile §-lui 26 din art. de lege XXX din 1883 referitóre la elevii şcolelor reali e valibilă şi pentru dén-şii. (Adecă sunt îndreptăţiţi a păşi pe acea carieră, care condiţionâză testimoniu de maturitate din gimnasiu).

înaltul Ministeriü a iniţiat acest art. de lege din mo-tiv, că în şcolele din Ungaria s'a manifestat general o antipatie faţă de limba grecéscá nu numai din partea

ştudenţilor, cari produceaü progres cu puţîn mai mare decât nimica, ci chiar şi din partea bărbaţilor de litere, cari combătead ştudiul limbei greceşti din consideraţiuni practice ale vieţii.

De altmintrea trebue sé notez, că în Ungaria limba grecéscá nu s'a bucurat nici odată de o şpecială popu-laritate. înainte de 1848 figura ca ştudiu facultativ extra-ordinar. Dela 1849—1860 s'a introdus ca ştudiu obligat incepénd dela cl. III. în 1861 s'a réstrins deja la clasele superióre; dela 1868 în cl. VII. şi VIII. în 1871 s'a in-trodus érá in tóté clasele superióre. Prin art. de lege ci-tat s'a enunţat de ştudiu faculci-tativ.

introducerea ştudiilor suplinitóre a căusat 0ră-şi greu-tate institutului nostru, a trebuit adecă sé se înfiiinţeze catedră separată şi pentru aceste ştudii şi sé se adap-teze deosebită sală pentru desémn. Măritul Ordinariat die-cesan a făcut paşii necesari sé fiă dispensat dela intro-ducerea ştudiilor suplinitóre, dar Direcţiunea Super, în 27 Sept. 1890 Nro 1378 notifică, că înaltul Mi-nisteriü nu a deferit cererei. Astfel fără a mai şovăi ani întregi, precum era us în anii precedenţi, s'a înfiinţat ca-tedra, s'a adaptat sala de desémn cu mobilierul trebuin-cios şi art. de lege XXX din 1890 a intrat în vigóre în institutul nostru începend dela anul şcol. 1892/3.

— înaltul Ministeriü s'a îngrigit, ca tóté dispusâţiu-nile şi normativele făcute pe calea legislativei ori din iniţiativa ministerială referitóre la organisarea şcolelor me-dii şi la sistemisarea ínvéjáméntului sé se adune într'o colecţiune, care sé servéscá de directivă corpurilor di-dactice. Acest regulament l'a introdus înaltul Ministeriü prin ordinaţiunea Nro 23583/890.

— în sesiunea din 25 April s'a citit intimatul Di-recţiunei Super. Nro 295/891, prin care ordonézá sé se recoménde elevilor slabi din cl. IV., ca în clasa V. în loc de limba grecă sé se înscriă la ştudiile suplinitóre.

Tot atunci s'a citit ordinaţiunea înaltului Ministeriü Nro 51730/890, prin care se pretinde, ca catecheţii dife-ritelor confesiuni sé propună religiunea în edificiul gim-nasiului.

Acésta ordinaţiune fü revocată prin rescrisul minist.

Nro 19523/891, de-oră-ce Patronatele institutelor catolice s'aü opus din consideraţiuni religiöse.

Anul şcol. 1891/2. S'aü ţînut la timpul prescris con-ferinţa constituantă, cele metodice şi de control. Eveni-mente mai marcante în demersul didactic nu aü ocurs.

— Direcţiunea Super. în 15 Sept. 1891 Nro 1477 provocă pe directorul gimnasial, sé ţînă festivitate şcol.

la aniversaria centenară a naşterii Contelui Ştefan Sechenyi.

— Referitoriü la suscepţiunea elevilor pe cl. I. Di-recţiunea Super. în 17 Sept. Nro 1497 dispune, ca bă-iaţii cari produc testimoniu despre absolvarea cl. IV. po-porală sunt a sé primi fără examen de suscepţiune.

— Tot Direcţiunea Super. în 14 Maiü 1892 Nro 592 cere statutele societăţii de lectură aprobate în 1862 spre suşternere la în. Ministeriü.

— Ér în 1. Iuniu Nro 701 pe basa ordinaţiunei mai înalte provocă corpul prof. sé compună statute nóué pen-tru societatea de lectură şi sé le suştârnă la înaltul Mi-nisteriü spre aprobare.

* *

Precum în viaţa ómenilor singurateci, astfel şi în viaţa instituţiunilor omeneşti observăm momente, cari ínaintézá şi altele, cari ínapoiézá progresul. Şi precum în viaţa ómenilor singurateci nimic nu e stabil, ci schim-băcios, după ţlile senine vin c^ile moróse, după bucurie

— tristâţă, chiar astfel se întemplă şi în viaţa instituţiu-nilor omeneşti. Gimnasiul nostru a trecut peste multe vicisitudini, a fost aprópe de trei ori sé apună în viaţa sa relativ scurtă. Aceste aü fost momentele negre, în-tunecóse şi triste; dar mulţămită Provedinţei divine pu-tem înregistra şi momente senine, pline de bucurii, când Dumnedéul îndurărilor prin bărbaţii séi aleşi ne-a înse-ninat, înveselit. Fără a cádé în vina linguşirei declar, că lui Dumne<Jéü i-a fost milă de diecesa Oră<Jii-Mari,

pen-tru acea ne-a trimis de Părinte pe Alesul séü pe Marele Filantrop şi Mecenate

Michail Pavel!

Multe sunt virtuţile, cari i-impodobesc nobilul suflet, dar nici una nu e aşa de mărâţă ca desinteresata Sa iubire faţă de S. Biserică şi Neamul séü! Nespus de mari gertfe a adus pentru S. Biserică şi cultura poporului român, dar cea mai preţiosă perlă în cununa meritelor sale este înte-meiarea Internatului de baiaţi numit după numele séü

„Internatul Pavelian."

Ca bărbat eşit din sînul poporului in frumósa sa viaţă, în comunicaţiunile ^ilnice cu poporul — cu du-rere a observat, câte talente pier în obscurantism din pricina séráciei, câţi tineri lipsiţi se luptă cu cele mai mari neajunsuri, cărora forte des le cad victimă. Şi Lui i-s'a dat fericirea sé vină întru ajutoriul celor lipsiţi!...

A întemeiat pe spesele şi pe teritoriul „Fondului subsidiar Pavelian" pentru creşterea morală şi potenţarea progre-sului, internatul în continuitate cu noul editiciü al „Fon-dului subsidiar Pavelian" dat în folosinţa gimnasiului.

Este constatat, că învâţămentul şcolastic atunci e mai rodnic, dacă lângă gimnasii sunt şi internate, în cari tinerii de o parte cresc sub pază, nu sunt espuşi ispi-telor pécátóse chiar în frageda lor etate, când sunt în des-voltare; de altă parte nu pot negliga ştudiul din cause dubiose, ci sunt totdéuna în curent cu cunoştinţele per-cipiate. Stîrnesc emulare nobilă şi efectul e pipăibil. De când s'a deşchis Internatul Pavelian nu numai, că nu-mérul elevilor gimnasiali a crescut ca nici odată mai nainte, dar şi progresul în ştudii generalmente e mai intensiv, mai bun.

Şi tóté aceste avem sé le mulţămim generosităţii Excelenţiei Sale, Domnului Episcop

Michail Pavel!

De-odată cu restaurarea edificiului Vulcanian şi clă-direa noului edificiu al „Fondului subsidiar Pavelian"

s'a pus fundament şi Internatului. Zidirea s'a terminat în 1888, mobiliarul s'a procurat în 1889, împrejurările ínsé nu permiteaü sé se deschidă până în tómna anu-lui 1891.

Din şedinţa consistorială ţînută în 2 Iuliu 1891 s'a emis sub Nro 1496 următoriul cercular: „Se notifică Fraţielor Vóstre, cumcă Internatul din Beiuş fundat prin Noi am decis a 'l-deschide cu începutul anului şcol.

veni-toriu 1891 fă de ocamdată cu 12 alumni; susceperea cărora pentru asta dată o-am concre^ut M. O. Frate Ioan Butean, director gimn., pe carele totodată Cam denumit de Rector al Institutului memorat, numit după numele nostru ca fun-dator : Internat Pavelian. Michail Pavel m. pr. episcop gr.

cat. de Oradea-Mare."

Internatul e aranglat astfel: în etagíű se află lo-cuinţa prefectului, 3 sale de învăţământ, 3 dormitóre;

în parter locuinţa vicerectorului, 2 dormitóre, 2 refectóre, locuinţa portarului, odae pentru bolnavi, culina, cămară; în suteran 2 celare, 3 magazine, scalda şi altă cămară. în edificiul adnex se află brutăria, locuinţa bucătarului şi a brutarului, 2 infirmării, una pentru bólé lipicióse; în suteran 2 magazine. — Clădirea Internatului a costat 63025 fl. 20 cr. v. a.

Afară de aceste Preasânţia Sa în anul 1892 a cum-părat tot pe spesele „Fondului subsidiar Pavelian" pen-tru folosinţa Internatului o măierişte în mărime de vr'o 5 jugere catastr.; acésta se întrebuinţâză ca grădină de legumi, ér în curtea intravilanului sunt aşezate econo-micalele Internatului.

Din graţia nesăcabilă a Fundatorului aţii se susţîn în Internat gratuit 22, pentru jumătate taxă 20, pentru íntrégá taxă de 120 fi. la an 48, pentru servit 6, cu totul 96 elevi. Sunt îmbrăcaţi uniform. Aü provisiune exce-lentă, scaldă cel puţin odată in fiă-care lună, în cas de morburi medic şi medicină gratuită.

Regulamentul domestic s'a determinat prin statutele stabilite în şedinţa consistorială din 16 Juliu 1891 Nro

1563 (Supl. AA.)

Astfel şi-a ridicat Preagraţiosul Archi-Pástoriü mo-nument, care i-va perena numele din veac în veac!

Anul- şcol. 1892/3. S'au ţînut conferinţele prové<Jute în regulament. în conferinţa extraordinară din 15 Dec.

1892 comisiunea de trei esmisâ a pregăti nóuele statute pentru societatea de lectură 'şî-presentâză operatul, cărei după-ce a fost acceptat de întreg corpul prof., s'a suş-ternut spre aprobare înaltului Ministeriü.

— în conferinţa din 23 Januar 1893 s'a citit ordi-naţiunea ministerială dto 10 Dec. 1892 Nro 56859, prin care se cere corpului declaraţiune că óre află cu scop a ţînâ tóté prelecţiunile numai înainte de mé<Já(^i, séü după mé<^á<Ji sé nu se ţînă decât numai una oră, séü sé se menţînă praxa de pân'acum ?

Corpul a decis ca prelecţiunile sé se ţînă numai înainte de mé^á^i, dar înaltul Ministeriü din considera-ţiuni locali a ordonat sé se menţînă praxa de pân'aci.

— în conferinţa metodică din 4 şi 5. April 1893 directorul după-ce şî-a espus experinţele câştigate cu ocasiunea visitării prelecţiunilor provocă corpul prof., sé îndegeteze căuşele cari ar impedeca desvoltarea instruc-ţiunei, ca fiind acele delăturate sé putem potenţa pro-gresul ?

Prof. C. Ardelean află cel mai mare nécaz în prea-modesta salarisare a corpului prof., care din in <Ji trebue sé se lupte cu grigile traiului, pentru acésta îşi-pierde însufleţirea şi voia, este alterat, în detrimentul învâţămentului. Cere deci salar convenient statului pro-fesoral şi indiginţelor timpului în care trăim.

Prof. T. I. Farkas află piedecele 1) în puţina pre-gătire a elevilor, cari întră în cl. I. cu deosebire din şco-lele poporali; 2) în lipsa cuartirelor acomodate; 3) în lipsa manualelor româneşti aprobate; 4) în dificultăţile bilinguităţii.

Corpul a iniţiat dispuseţiuni prin cari s'aü delaturat cele mai multe piedeci din calea progresului.

— Direcţ. Super, dto 2. Aug. 1892. Nro 1150 ordo-nézá, ca direcţiunea gimn. sé mijlocéscá procurarea prin Patronat a recuisitelor celor mai trebuincióse pentru cabinetele fisico-naturali, ér augmentarea bibliotecei

gim-nasiali sé o efectuéscá din taxele de suscepţiune a elevilor.

— Direcţ. Super, in 13 Aug Nro 1256 dispune, ca la conferinţele de controla şi de clasificaţiune sé iee parte şi catecheţii confesionali.

— Ér în 22 Febr. 1893 Nro 261 rederivând actele examenului de maturitate din an. şcol 1891/2 notifică, că înaltul Ministeriu şî-a reservat pentru sine dreptul de a dişpensa pe cine-va dela examenul de maturitate din limba română.

Anul şcol. 1893\4. Acest an şcol. nu s'a putut începe la timpul séü din causa holerei. Superioritatea adminis-trativă cottensă a conces deschiderea numai în 20 Sept.

— S'aü ţînut tóté conferinţele prescrise în regulament.

— Veneratul Consistoriü în 7 Juliu Nro 1542 ridică didactrul dela 12 fl. la 18 floreni pe an şi dispune sé se iee câte 2 11. taxă de suscepţiune dela fiă-care elev al institutului.

— Ven. Ordinariat trimite copia rescrisului minist, referitoriü la pensiunea profesorilor dela institutele con-fesionali, dimpreună cu un plan tipări'. (înaltul Minis-teriü a făcut proiect pentru crearea unui fond de pensi-une regnicolar al profesorilor dela institutele confesionali, a cerut sé intrăm şi noi în acel fond de pensiune;

Măritul Ordinariat înainte de ce ar fi decis în causă a cerut în 14 Dec. Nro 2025 un planproiect dela corpul prof., care s'a şi suştemut; urmarea a fost, că Preasânţia Sa Episcopul şi Ven. Consistoriü a preferit crearea unui fond de pensiune diecesan pentru profesorii din Beiuş, despre ce v. a. 16. 1894/5.)

— Ven. Ordinariat în 14 Dec. Nro 2145 comunică, că înaltul Ministeriü a remis nóuele statute ale societăţii de lectură cu acea observare, că pretinde altă elaborare, prin care sé se asigure limbei maghiare un rol principal.

Ér în 15 Dec. Nro 2159 comunică rescrisul înaltului Ministeriü îndreptat Patronului institutului, prin care se împune, ca programele dela finea anului sé se compună in limba maghiară şi română.

— Direcţiunea Super, dto 18 Juliu 1893 Nro 1144 cere sé i-se comunice câţi elevi aü intrat în cl I. gimn.

cari nu poşed limba maghiară, unde şi ce fel de şcolă aü absolvat aceştia?

— în 2 Aug. Nro 1256 comunică rescrisul minis-terial, prin care direcţiunea este provocată a se îngrigi de compunerea istoriei gimnasiului pe mileniu. Er în 11 April 1894 comunică copia ordinaţiunei ministeriale, prin care se pretinde compunerea istoriei şi în limba maghiară.

— Preaven. Consistoriü gr. cat. din Oradea-Mare în şedinţa consist, din 4 Jan. 1894 Nro 51 a stabilit noul regulament referitoriü la scutirea dela solvirea didactrului în gimnasiul nostru. — Sunt scutiţi tinerii séraci, cari dovedesc progres bun în ştudii. Şi anume dela întreg didactrul dacă aü reportat cel puţin pe jumétate calculi eminenţi şi ceialalţi buni din ştudiile obligate şi din por-tarea morală calcul bun; ér dela jumétatea didactrului, dacă aü reportat cel puţîn pe jumétate calculi buni, şi ceialalţi suficienţi din ştudiile obligate cu portare morală cel puţîn legală.

Biblioteca tinerimei s'a sporit cu opuri în preţ de 296 florini; pentru museul fisic s'aü procurat aparate în valóre de 280 florini; cabinetul naturaliilor s'a sporit parte prin donaţiuni, parte prin procurare cu

13 animale umplute, 8 modele de plante, 3 modele de papir-maché şi gips şi diverse preparate în preţ de 226 fl. 90 cr. afară de acea s'aü procurat tabelele de părete Gerold-iane pentru înveţămentul intuitiv în preţ de 126 florini.

Anul şcol. J894/5. Conferinţele preserise s'aü ţînut tóté la timpul séü. Ordinaţiuni mai ínsémnate:

— Direcţiunea Super în 24. Oct. 1894 Nro 2124 intimézá că 2. din Regulamentul şcol. s'a modificat.

Facultatea de a puté primi pe tineri, cari din cause juste aü întârziat dela terminul obicinuit al înscrierilor, înaltul Ministeriü o concrede Direcţiunei Superióre.

— în 10 Dec. Nro 2351 notifică, că de acum înainte se concrede corpului prof. a concede tinerilor trecerea dela ştudiul limbei greceşti la suplinitóre şi vice-versa.

* *

Mé símjésc fericit, că pot termina cronica anului şcol. 1894/5. cu înregistarea generósei fapte a Preasânţiei Sale Domnului Episcop

Michail Pavel,

prin care a asigu-rat existenţa profesorilor gimnasiali in cas de neputinţă şi a scutit pe véduvele şi orfanii lor de negrele gânduri ale viitoriului.

A pus coronă peste operele Sale măreţe prin înfiin-ţarea fondului de pensiune al profesorilor dela gimnasiul gr. cat. de Beiuş.

Părintele adevérat, dela care nici un nécájit nu s'a depărtat fără mângăiare, nici un lipsit fără ajutoriü s'a convins, că cel mai mare impuls spre muncă, diliginţă, însufleţire, zél şi abnegaţiune se póté da profesorilor prin acea, dacă li-se asigurézá traiul în cas, când puterile lor

fisice vor slăbi, şi nu vor fi apţi spre serviţm; de altă parte, dacă nu vor fi munciţi de chinuitórea grige, că ce se va alege din familia lor, dacă va rémáné orfană, când pe lângă cea mai strictă cruţare nu sunt în stare sé economiseze ceva din preamodestul lor salar?!

Profundul reşpect ce 'l-nutresc faţă de cunoscuta modestie a Excelenţiei Sale nu mî-permite sé apreţiez fapta Sa întru adevér fără păreche. — Fácutu-s'aü şi în alte locuri asemene fundaţiuni, dar în mesură, cum a efectuit'o Preasânţia Sa — pur numai din casseta Sa privată — nu a făcut nimene.

Mé cuprinde sfiélá, când trebue sé mărturisesc, că deşi gimnasiul nostru din îndurarea lui Dumne^éü sustă deja din 1828 şi de atunci în cóce a avut <Jile bune şi amare, s'a perondat mare numer de profesori — niménui nu i-a crepat prin minte, că ar fi bine sé creeze fond de pensiune pentru profesori. Aü fost socotiţi numai de preoţi dieCesani, cari aü drept la fondul viduo-orfanal,

reşpec-tive al deficienţilor. N'aü luat în consideraţiune, că con-tinua încordare de minte, creşterea şi instruirea tinerilor sleieşc mai curénd puterile fisice şi spirituali, n'aü luat în băgare de samă, că dela înfiinţarea gimnasiului pro-fesorii numai după fórte grele examene de cualificaţiune ajung la îndreptăţirea de a puté propune, şi că fiă-care profesor aprobat pe lângă absolutoriul din teologie mai are şi diplomă profesorală!

A trebuit ca Provedinţa sé ne trimită pe Preagraţiosul Părinte, Căruia s'a dat sé creeze, susţină, corégá, institu-éscá, sé umple lacunele, sé suplinéscá cele ce alţii în timpuri mai favoritóre aü întrelăsat a face!

Sub guvernarea Preasânţiei Sale s'a făcut mai ântâi amintire de pensiunea prof., când în şedinţa consistorială din 6 Noemvrie 1880 s'a decis c& „pentru provedereci pro-fesorilor gimnasiali cu pensiune Consistoriul diecesan va de-cide din cas în cas.^u

Legile ţârii nu s'aü îngrigit de pensiunea corpurilor didactice dela institutele confesionali, până-ce fostul Mi-nistru de culte şi instr. publ. contele Csdky Albin a venit în anul 1893 cu proiectul de lege pentru provedere cu pensiune a tuturor corporaţiunilor didactice confesionali.

In document DE BEIUŞ ISTORIA (Pldal 128-161)