Dezvoltarea unei localităţi trebuie să fie mereu ajustată la posibilităţile şi nevoile locale. Ştim din experienţă că strategiile de folosire a spaţiului, bazate pe observaţiile locatarilor au cel mai mare succes. Folosirea spaţiilor publice în mod corespunzător se consideră cel mai important punct pe parcursul dezvoltării unei zone. Considerăm un aspect foarte important că, nu doar amenajarea spaţiilor publice trebuie realizată cu includerea locatarilor, dar şi proiectarea acestora. Dacă locatarii au un rol activ în ceea ce priveşte amenajarea, restructurarea mediului înconjurător, cu atât mai mult se va dezvolta simţul lor de proprietate, şi se vor simţi ca şi acasă în aceea zonă. Dar pot fi convinşi oare locatarii să participe la proiectarea propriilor străzi sau pieţe? Pot contribui inclusiv cu surse financiare în ceea ce priveşte întreţinerea zonelor publice?
În localitatea Gödöllő, în anul 2006 am realizat un sondaj de opinie publică prin telefon – cu privire la conceptul dezvoltării rurale –, pe parcursul căruia am aflat interesele locatarilor privind formarea comunităţii stradale. Conform rezultatelor reprezentative am dedus că locatarii sunt cei mai interesaţi de problemele de dezvoltare care îi privesc în mod direct, aşadar, au o viziune privind mediul înconjurător. 99% dintre cei întrebaţi au dat un răspuns imediat la întrebarea legată de dezvoltarea cea mai dorită în strada lor. Conform datelor noastre, (49% dintre) locatarii oraşului Gödöllő sunt de acord cu aportul financiar pentru proiectarea dezvoltării stricte şi directe a mediului înconjurător, dar (33%) pot contribui inclusiv cu munca lor pentru aceste activităţi. Mai multe persoane au relatat despre munca lor de acest gen, efectuată în trecut (Doar 19% dintre ce întrebaţi nu sunt de acord sub nici o formă cu aportul la lucrări).
„Aţi contribui la dezvoltarea/formarea mediului strict înconjurător? Dacă da, prin ce formă?” – sondaj de opinie în localitatea Gödöllő, realizat în anul 2006.
La răspunsul cu privire la necesitatea acţionării comunităţii locatarilor prin formă instituţionalizată, majoritatea au răspuns cu „da”. Deci, interesul locatarilor este unul semnificativ cu privire la problemele existente în străzile/zonele din apropiere.
„Consideraţi că ar fi oportună colaborarea şi acţionarea locatarilor în vederea administrării problemelor, sau în vederea dezvoltării mediului înconjurător?” – sondaj de
opinie în localitatea Gödöllő, realizat în anul 2006.
Dintre persoanele întrebate, cele cu studii superioare (49%) au fost de acord cu formarea comunităţilor stradale, urmate apoi de cele cu studii medii (26%), respectiv cele cu studii elementare sau profesionale. Acest lucru înseamnă că populaţia intelectuală din Gödöllő, reprezentată într-o proporţie semnificativă, consideră că este oportună formarea unei alianţe în rândul locatarilor, prin care ei pot colabora cu autorităţile locale.
Aportul financiar în vederea dezvoltării mediului strict înconjurător vine tot din partea locatarilor cu studii superioare (53%). Ei sunt urmaţi de locatarii cu studii medii şi profesionale, respectiv cei cu studii de bază. Contribuţia prin muncă pe parcursul dezvoltărilor prezintă valori identice.
Înfiinţarea comunităţilor stradale este susţinută de 56% dintre cei întrebaţi, cu toate că nu au cunoştinţe aprofundate despre această instituţie, deoarece nu au fost organizate campanie în această privinţă. Dintre cei care sunt de acord cu înfiinţarea comunităţilor stradale numărul celor cu studii superioare este majoritar (49%).
Rezumat
Prezenta lucrare este de interes local, deci promovează înfiinţarea comunităţilor locatarilor în Ungaria, în vederea dezvoltării şi administrării zonelor publice din mediul lor.
În Statele Unite o cincime din populaţie face parte dintr-o comunitate pentru dezvoltarea oraşului. Există două forme foarte cunoscute: Asociaţia Proprietarilor Imobilelor Locale, respectiv Asocierea Vecinilor ori Asocierea Stradală. Din păcate, exemple asemănătoare din Ungaria nu vă putem oferi. Înainte de dezvoltarea sistemului dictatorial, respectiv în timpul Monarhiei, înainte de întărirea administrării centralizate, toate localităţile din Ungaria erau formate din părţi mici, străzi autonome, care la rândul lor aveau drepturi şi obligaţii semnificative (amenajarea spaţiului public, aveau proprietăţi de bunuri, imobile, păşuni, uneori chiar şi animale).
Înfiinţarea comunităţilor stradale poate fi susţinută inclusiv de administraţiile locale, chiar şi prin înfiinţarea unei autoguvernări parţiale, prezentată şi în acest studiu, aşa cum a fost realizat între 1990 şi 2000 în localitatea Érd.
Bibliografie
BÁRTH János 2007, Az eleven székely tízes. A csíkszentgyörgyi és a csíkbánfalvi tízesek működése a XIX. XX. században. [„Tízes” secuiesc. Funcţionarea a „tízesek” din Ciucsângeorgiu şi Bancu în sec. al XIX–XX-lea] Kecskemét: Katona József Múzeum BÁRTH János 1997, Tizedek, fertályok, autonóm utcák. In: A Magyar Nyelvterület
településformái [Formele de localităţi din teritoriul de limbă maghiară], „Település”
fejezet [capitolul „Localitate”], In: Balassa Iván et al. (ed.) Magyar Néprajz 4 [Etnografie maghiară]. Kötet: Életmód. [Volumul: Mod de viaţă] (a Paládi-Kovács Attila (et al) szerkesztésében készült Magyar Néprajz c. kiadvány 4. kötete [volumul nr. 4 al publicaţiei Magyar Néprajz 4 –Etnografie maghiară–, editat de Paládi-Kovács Attila (et al)]) Budapest: [Editura] Akadémiai Kiadó ISBN 963 05 7325 3 (volumul IV.) pp 51-56. http://vmek.oszk.hu/02100/02152/html/04/7.html
City of Kansas, MO 2011: Neighborhood and Community Services, http://webfusion.kcmo.org/coldfusionapps/neighborhood/groups/search.cfm,
downloadat la 3 sept. 2011
Civic Center: Projects, New Orleans, USA, http://civiccenter.cc/category/current/, downloadat la 3 sept. 2011
Community Associations Institute 2009: What do americans say about their own community associations?,
http://www.caionline.org/info/research/Documents/national_research_2009_bw.pdf, downloadat la 3 sept. 2011
CSIZMADIA Andor 1983, Népi közigazgatásunk tizedesi és fertálymesteri intézménye [Instituţia de „tizedes” şi „fertálymester” din administraţia noastră populară] GyT 5, pp. 45–73.
DUKA János 1978, Csikszentlélek tízeseiről. Népism. Dolg. [Despre „tizedesii” din Leliceni.
Lucrare de etnografie] pp. 186–194.
Érd Megyei Jogú Város 54673/2006 és I-6/2006 sz. önkormányzati határozatai. [Hotărâri ale autorităţilor locale din Municipiului Érd]
IMREH István 1983, A törvényhozó székely falu, Bukarest [Satul secuiesc legiuitor. Bucureşti]
IMREH István – PATAKI József 1992, Kászonszéki krónika (1650–1750). [Cronică din Casin]
Budapest–Bukarest
MIKELLER Rezső 1939, A székely tizesek. [„Tizedesii” secui] DSz XIII., pp. 1–40.
Rolling Oaks Homeowners Association 2011: Our Success Story, http://www.neighborhoodlink.com/article/Community/Rolling_Oaks_Online_Neighbo rhood_Success_Story, downloadat la 27 aug. 2011
SÁPI Lajos 1978, Utcakapitányságok területi felosztása Debrecenben a XVI–XIX. században.
[Distribuţia teritorială a căpitanatelor stradale în Debrecen în secolele XVI–XIX]
DMÉ 1977. Debrecen
SZENDREY István 1984, Debrecen a mezőváros. [Debrecen, oraş de câmpie] In: Szendrey István (ed.): Debrecen története I. [Istoria oraşului Debrecen], pp. 131–311.
Valley Park Civic Association (Piggsville) 2011: Our Services, http://www.neighborhoodlink.com/article/Community/Piggsville_Online_Neighborho od_Success_Story, 2011
ZOLTAI Lajos 1939, Debreceni utcakapitányok, tizedesek és tízházgazdák. [Căpitani stradali,
„tizedesek” şi „tízházgazdák” din Debrecen] DSz XII. 3, pp. 101–113.