A C A D EM IA R O M Á N A
S l* -f r * - C CEVSTITUTUL DE ISTORIE „NICOLAE 1011GA” JA-T~&
h r f i / iULt e A .
STUDII §1 MATERIALE
D E
ISTORIE MEDIE
V O L U M U L X I I I , 19 9 5
| EXTRÁS
E D I T U R A A C A D E M I E I R O M Á N É
t i
■i V V > A
K • V ' * Í \ \
V <• \ \ ' '• ' >
V '■
tíé^tM J^M ej '^-íuc^. i(
R E C E N Z 1 I /
& o k # A w £ 9 % - L / 'f - i í t
*** K o r a i m a g y a r tö r té n e ti l e x ik o n (9 . — 14. s z á z a d ) (L e x ic o n u l istoriei m a g h ia r e tim p u r ii, S e c o le le 9 — 14). R ed actor p rin cip a l G y u la K ristó , red actori P ál E n g el si F eren c M a k k , A k a d é m ia i K ia d ó , B u d a p e s t, 1994, 756 p.
T rei d in ir e cei m ai e m in e n ti m e d ie v isti din U n g a r ia , a n u n ie G y u la K r istó , F eren c M a k k si Pál E n g e l, prirnii d ó i p ro feso ri u n iv ersila ri d in S eg h ed in , iar u ltim u l séf d e se cto r la In stitu tu l d e isto r ie a l A c a d e m ie i M agh iare d e § tiin te si ca re, in a cela si tin tp , préda si la U n iv e r s ita te a J ó z s e f A ttila d in S e g h e d in , au c o n c e p u t si au realizat, cu co n cu rsu l a p r o a p e a tutu ror m e d ie v is- tilo r din U n g a r ia , u n in te resa n l si v a lo r o s in stru m e n l d e lu cru , un d icp o n a r e n c ic lo p e d ic d e in s t itu p i, p e r s o n a lilá p , d e te im e n i si n o tiu n i referitoare la isto ria U n g a r ie i se c o le lo r I X — X I V , in stru m e n t d e lucru ce se in titu le a z á L e x ic o n u l is to r ie i m a g h ia re t im p u r ii. L ista lu n g á a c o la - b o r a to r ilo r si a u to r ilo r d e g lo se c u p r in d e a p r o a p e 170 d e ca d re d id a ctice u n iv ersita re, cerc etü - to r i stiin p fic i, b ib lio te c a r i, arh ivisti si m u z eo g ra fi. L ucrarea este in s o p ta d e 58 d e h á r p , sc h ile
si r e c o n s titu ir i.
P ro feso ru l G y u la K r istó ín fü p sea zü in p refatá isto ricu l n a ste r ii acestu i in stru m e n t d e lu cru . El a m in te$ te cü in ifia l se p reco n iza se o e n c ic lo p e d ie a U n g a r ie i in cep á n d cu sta b ilirea h u n ilo r in B azin u l d u n ürean pánit la 8 9 5 , a n u l d esc á lecá rii m a g h ia r e si a p ó i pánit la a n u l 1387.
C a in c e p u t, in 1987 a fo st p u b lic a t un c a iet de profcfi cu 2 6 d e g lo se . C au ze d iverse au im p ie d ic a t ín sü r e a liz a r e a a cestu i g r a n d io s p ro g ra m , ca re — d u p á sp u sele a u to r u lu i — d epá?ise fo r te le s i p o sí bí 1 itii ti le a c tu a le a le sp in je i m a g h ia r e. ín a cela si tim p , in s á , term en ii red actati §i g lo se le ela b o r a te u lte rio r au fá c u t p osib ilfi p u b licarea L e x ic o n u lu i is to r ie i m a g h ia re t im p u r ii.
-T itlu l n o u a les n e c e sitá e x p lic a tii, se su b lin ia za ín p refa tá . C u v á n tu l tim p u r iu p recizeazá cit a u fost in d u s é in lu crare in tá m p lá ri, fe n o m e n e , n o tiu n i, p r o c e se , in s titu p i, p e r s o n a lilá p si lo c a litá p m a i im p o r ta n te din p erio a d a cu p rin sá in tr e in c e p u tu l se co lu lu i al IX -Iea si sfar§ítul v e a c u lu i al X lV -le a . A n u l 1387 ca datit d e in ch eiere a fo s t a les n u n u m a i p e m o tiv u l urcárii p e trón a lui S ig ism u n d d e L u x em b u rg , ci si p en tru cit a cea stá d a tá a se m n ifica t rí in c h e ie r e a u n o r m u ta p i m a jo ré in via(a e c o n o m ic á si so c ia lá a U n g a r ie i. D e s ig u r , cit a n u l 1387 nu a fo s t lu a l in m ó d rigid, m a i a les in ce p riv este u n e le p r o c e s e , fe n o m e n e si in tá m p lá ri care au c o n tin u a t pánit la sfá rsitu l se c o lu lu i al X IV -!ea sau ch iar in c e p u tu l v e a c u lu i al X V -Iea. A leg ere a a n u lu i 8 0 0 ca datit d e in cep u t este m o tiv a tii d u p á G y u la K ristó d e a p a r ip a m a g h ia r ilo r in ste p e le ru- seríL rn so p tá d e a p a r ip a lo r in iz v o a r e le scrise a le tim p u lu i. T o to d a tá , an u l 800 a c o n stitu it un h o ta r in isto ria B a z in u lu i c a r p a tic , u n d e d u p á p rá b u sirea im p eriu lu i avar, au a vu t lo c sc h im b á r i g e o p o litic e tji ch iar etn ic e im p o r ta n te. C u to a te a ceste a g lo sa referito a re la isto r ia d e p á n á la 895 cu referiri rí la p erio a d a d e d in a in te d e 8 0 0 c u p r in d e o co e r e n tá ex p u n ere asupra B a z in u lu i ca r p a tic pánit la d escítlecarea m aghiarfi a ic i.
C u to a te cá in ca zu l d e falit cu v á n tu l m a g h ia r la prím a v e d e ie n u ar im pu r.e e x p lic a p i, a u to r u l a m in te s te , t o tu j i, cü n o p u n e a n u a fo st luatii in m ó d rigid si ex clu siv ist, cáci se fac a m - p le referiri la B a z in u l c a r p a tic pánit la 8 9 5 , d eci d in p e r io a d a cá n d istoria m a g h ia r á n u a a v u t leg á tu ri n e m ijlo c ite cu a c e s te te r ito r ii. ín a cela si tim p , in lucrare se fa c anrple referiri sau existit g lo s e p riv ito a r e la isto ria p o p o a r e lo r v e c in e si cu care u n g u rii au in trat in c c n ta c t d irect.
L u cra rea are ín titlu exp resia d e lex ico n is to r ie p e m o tiv u l cá p u n é in cen tru l a te n p e i fe n o m e n e le isto r ic e , cu to a te cit se fa c referiri in ea si la a sp e c te d e a r h e o lo g ie , d e isto ria a rtei sau a te h n ic ii őri d e o r d in e tn o g r a fic . T o a te a ceste a su n t in sa a b o rd a te d in p u n c tu l d e ved ere a l isto r ic u lu i. A s tfe l, serié a u to r u l p r e fe le i, lucrarea n o a strá n u este cn r e p e ilo r iu a r h e o lo g ie sau o bancit d e d a te d in d o m e n iu ! isto r ie i artei rí n ic i un a rsen a l d e isto rie m ilita r a , n ecu m un c a ta - lo g d e isto r ia te h n ic ii.
C u tó t ca ra cteru l sáu e n c ic lo p e d ic , lu crarea la ca re n e referim nu poartü am p r en ta u n e i v e r ita b ile e n c ic lo p e d ii. E a n u are ca ra c te r istic ile u n e i e n c ic lo p e d ii, cu fixarea u n o r c u n o ijtin te certe. D im p o tr iv a , e a , p e lá n g á g lo se a m p le , cu m ar fi, d e ex em p lu cea , referitoare la isto r ia U n g a r ie i, in cea rcá sá sin te tiz e z e in fo r m a p ile n ő i p e d o m e n ii m ai restránse cu m ar fi p r o b lé m a tip u rilo r d e a$ezari, u rm á n d ca §i a ceste a sá fie d e ta lia te ín g lo s e m a i m ic i c a : s a tu i sau o r a fu l.
ín c a z u l c é lú i d in u n n á d eta lie rea se fa c e in g lo s e c a : d rep tu l o rá rcn esc, ju d e le o ra § u lu i e tc . A p ó i, in c a d r u l d r e p tu lu i o r á s e n e sc ex istá , d e e x em p lu , g lo s e d e g én ü l D r e p tu l d e Á lb a R e g i a .
„ S tu d ii 51 m a tér iá ié d e isto rie m e d ie ” , v o l.
XIII,
p. 205 — 21 4 , 19952 0 6
Recenzii
2L e x ic o n u l i s t o r ic im a g h ia r e t i m p u r i i cu p rin d e p e s le d o u á m ii d e g lo s e , red a cta te d e sp e c iá list!, in u n e le ca zu ri ch ia r d e m e d ie v isti ca re tráiesc si is i d e s fá jo a r á a c tiv ita te a stiin jific á in a lté (ári.
F iin d v o rb a d e o p e r io a d á p e n tr u ca re su rsele scrise su n t rela tív p u tin e la n u m á r , a u to r ii s-a u strá d u it c a , p e lá n g á p rezen ta rea fa p te lo r , sá se o p r e a sc á si asu p ra d ife r e n je lo r d e in ter- p retare a c o lo u n d e ele a u u n caracter p r in c ip ia l. R e d a c to r u l s é f §i red a cto rii v o lu m u lu i s-a u a b tin u t d e la in cerca rea d e a red u ce la n u m ito r c o m u n d ife r e n (e le d e o p in ii si páreri, sá e lim in e p e a ceste a d in u rm á . P rin u rm are, n e a flám in fa ta u n u i le x ic o n ca re sá strád u ie§te s á reflecte cá t m a i p len a r sta d iu l a c tu a l a l cerc etá rilo r. D a c a ar fi sá p u n c tá m p r o b le m e le in ca re cerceta rea a rám as in u rm á — n e sp u n e a u to r u l p refejei — ar treb u i sá in sirá m m ú lté d o - m e n ii. ín lo c d e a cea stá en u m e ra re G y u la K ristó retin e in p refa tá d o a r d o m e n iu l a r h o n to lo g ie i, d o m e n iu in care m e d ie v istic a m a g h ia r á are — d u p á p árerea lu i — se rio a se la c u n e $i rám án eri in u rm á . L ip sesc ch ia r si r e zu lta te le u n e i cercetári fu n d a m e n ta le . T o a te a c e s te a e x p lic á fa p tu l c á lucrarea n u este fe r itá d e c o n tr a d ic jii c e n u p ó t fi e lim in a te , c é l p u fin in sta d iu l a c tu a l a l in v e stig a tiilo r .
T itiu r ile g lo se lo r se d a u in g en ere d u p á n o m e n c la to r m a g h ia r , fiin d v o r b a d e o lucrare ca r e se ad resea zá in ta i d e to a te c u n o sc á to r ilo r d e lim b á m a g h ia r á . E x c e p tie fa c d o a r c a z u r ile ín ca re trad ucerea m a g h ia r á ar fi fo s t d ific ilá sa u ch ia r d á tá to a r e d e c o n fu z ii. D u p á n o (iu n ile m a g h ia r e in to a te c a z u r ile u n d e se recla m a a cest lu cru s-a u in d ic a t §i te r m e n ii cu p recá d ere la tin i. In c a z u l n u m e lo r d e lo c a litá (i si ch ia r al ráu rilor s-au r e |in u t to a te d en u m irile d in to a te lim b ile e tn iilo r d in B a z in u l c a rp a tic, c a re lo c u ia u a ic i, d e n u m ir i c a re ap ar cu trim iteri la g lo s e le resp ectiv e in lim b a m a g h ia r á . E x e m p lu l n e este o fe r it in c a z u l ráului
Maros,
in r o m á n e ste M u res, in a n tic h ita te M a ris, M a r is o s, sau M a r isu s, M a r is ia ;Kolozsvár
in r o m a n e ste C lu j-N a p o c a , in germ an á K la u se n b u r g . P e lá n g á d e n u m ir ile a c tu a le o fic ia le se ín d ic á si {ara ín ca re se a flá lo c a lita te a r esp ectiv á . V a ria n tele, a lte le d e c á t c e a m a g h ia r á , figureazá c a term e m si ele cu trim iterea la g lo s a d e b a z á : C lu j-N a p o c a ->
Kolozsvár.
G lo s e le a u la sfá r sit o b lib lio g r a fie se lectiv á , cu in d ic a r e a lu crá rilo r d e b a zá , a tá t c e le m a g h ia r e , c á t §i c e le r o m á n e sti sau a lte le . E x c e p tie fa c d o a r sin te z e le d e isto rie, d e isto r ia a r te i, d e filo lo g ie §i in tr u m e n te le d e lu cru co n sid er a te fu n d a m e n ta le .
ín p riv in ja te r m e n ilo r a u to r u l prefe{ei n e in fo r m ea za c á s-a a d o p ta t in c a z u l c u v in te lo r d in lim b i o r ie n ta le u z a n je le in te r n a tio n a le , ex c e p tá n d p r e p o z i( ii
al,
la care s-a r e n u n ta t, p en tr u a nu pertu rb a o r d in e a a lfa b e tic á a g lo s e lo r . N u m e le scrise cu ca ra cter c ir ilic (cu ex c e p tia c e lo r sá r b e sti) au fo st tra n scrise fo n e tic in ca d ru l g lo se lo r , dar la in d ica rea b ib lio g r a fiei s-au a d o p ta t p r in c ip iile fo lo s it e in sla v is tic a in te r n a tio n a lá . N u m e le g rece sti (b iz a n tin e ) au fo s t red a te c o n - fo r m u z a n te lo r in te r n a tio n a le .L u crarea c o n tin e §i o lista d e prescurtári d e term en i d es fo lo s ifi ?i o a ltá lista a m p lá d e a b revieri d e titlu ri §i p u b lic a tii. R e jin e m a ic i fa p tu l c á in a c e a s tá listá d e ab revieri fig u rea zá ur- m á to a r e le p u b lic a tii p e r io d ic e $i lu crári d e sp e c ia lita te r o m á n e s ti: A c ta M u se i N a p o c e n s is ; A c ta M u se i P o r o lis s e n s is ; A n u a r u l In s titu tu lu i d e isto r ie §i a r h e o lo g ie - C lu j-N a p o c a ; A lu ta (S fá n tu G h e o r g h e ); G h . A n g h e l,
Cetá(i medievale din Transilvania,
B u cu resti 1 9 7 2 ; G h . A n g h e l,Fortificafii medievale de piaira din secolele X III—XVI,
C lu j-N a p o c a 1 9 8 6 ; A p u lu m . A c t a M u se i A p u le n s is ; A . A rm b ru ster,Romanitatea románilor. Istoria unei idei,
B u cu re sti 1 9 7 2 ; B a- n a tic a (R e sita ), C ercetári a r h e o lo g ic e d in B u c u r e sti; C risia (O r a d e a ); C u m id a v a (B r a s o v ),Documente privind istoria Romániei,
C , T r a n silv a n ia , v o l. I —X I I , B u cu re sti, 1 9 5 1 —1 9 8 5 ; F iié d e isto rie (B istr i(a ); M a té r iá ié a r h e o lo g ic e p riv in d isto r ia v e c h e (B u c u r e s ti); M a té r iá ié si c e r c e tári a r h e o lo g ic e ( B u c u r e s ti); R e v u e d es é tu d e s S u d -E st e u r o p é e n n e s (B u c u r e s ti); R e v u e r e u m á m é d ’h isto ire (B u c u r e s ti); S a rg etia . A c ta M u se i D e v e n s is ( D é v a ); S tu d ii si cerc etá ri d e is to r ie v e c h e (B u c u r e sti); S tu d ia U n iv e r s ita tis B a b e s -B o ly a i (C lu j - N a p o c a ) ; T ib isc u m (T im is o a r a );Z irid a v a (A ra d ). A c e s te a p e lá n g á p u b lic a iiile a p á r u te in R o m á n ia in lim b ile g erm a n á si m a g h iará.
P en tru a o feri o im a g in e m a i c o n c lu d e n tá d esp re lex ico n retin em a ici term en ii ca re fig u reazá la litera C. A m a les a c e a s tá lite rá p en tr u m o tiv u l c á ea este m a i m ic á c a in tin d e r e . ín c a z u l d e term en i d e la ca re se fa c trim iteri la g lo s e in lim b a m a g h ia r á , d u p á c u v á n tu l in d ic a t
fig u r ea zá se m n u l: — . D e c i la lite ra C a p a r u rm á to rii te r m e n i si g lo s e : C a b ra d sk v V r b o v o k —, C a c h tic e — , C a co v ec — , c a lu m n ia — , c a m era saliurn — , c a n c e lla r ia — , c a n c e lla r ia se - c r e ta — , c a n c e lla r iu s — , C a n d ela (C á r(a ) — , c a p e lla regiá — , C a p et M a rg it — , c a p itu - lu m — , C a ra n seb es — , C aras —, C a r a § o v a — , C arp ati — ,
cartula sigillata,
C asta — , c a s te l- la n u s — , c a s tr e n s is — , C a z n ia — ,céh
(b r ea slá ), C e lld ö m ö lk — , C en a d — , c e n s u s — , c e n - tu r io — , C ep in — ,Cerbamis
(cleric d e o r ig in e , p r o b a b il, v e n e (ia n , c a re la m ijlo c u l se c o lu lu i a l X ll- le a a stat m a i m ú lt tim p in U n g a r ia ), C ero v a — , Cerveny' K a m e ii — , C erv e n y K la s to r — , C eta te a d e B a ltá — , C h á tillo n Á g n e s — , C h eu d (A ries) — , C h e z ilo — , C h io a r — ,chiro-
graphum,
C h o z il — ,Chronicon Auláé Regiae,
c h y b r io — si c ib r io(gén
d e d are) — , C iceu — , C ic e u -C o r a b ia — , C icir — ,Cikádor
(m á n á stire),címer
(b la s o n ), C irill — , C ár(a — ,cisz-
207
te r e l e k (O rd o C iste r c ie n sis), c iv ilis — , c ív is — , civ ita s m o n ta n a — , C la d o v a — ,
Clari, Ró
bert de
(C léry ), C luj-M üníujtur — , C lu j-N a p o c a —, Codex Albensis,
C o d lea —, coelibatus, comes, comes capellae regiae
, c o m e s c o m ita tu s — , c o m e s c o n fin i — , c o m e s m a rca e — , c o m e s p a la tín u s — , c o m e s p a r o c h ia e — , c o m e s p a ro ch ia lis — , c o m e s p r o v in c iá é — , c o m e s S icu - lo ru m — , c o m ita tu s — , c o m ita tu s c o n f in ii— , co n ciliu m — ,conditionarius, congregatio ge
nerális,
c o n g r e g a tio g en erá lis p a la tin a lis — , C o n tin u a tio G e o r g ii M o n a c h i — , c o n tr a sig il- lu m — ,Conversio Bagoariorum et Carantanarum
(con vertirea bavarezilor §i a c a r in tie n ilo r ), C o r o n a (B ra so v ) — , C o r o n a G ra eca — si C o ro n a L a tin a (S fá n ta c o r o a n á a lu i S tefan ) — ,Cosmas Pragensis,
C rasn a — , C rim en la esa e m a ie sta tis — , C ris — ,Cudar Péter
(p e rso a n á c u fu n c tii in a lte in a d o u a ju m á ta te a se c o lu lu i a l X lV -le a ), C u m a n ia , cu ria -, cu ria regia — si c u r tis —.Litera C este, intr-un fel, nesemnificativá, daca avem in vedere numárul gloselor pro- priu-zise, cáci numárul trimiterilor la glose este múlt mai maré decát la alté litere. Cu toate acestea se poate constata preponderenta gloselor privitoare la institutii, personalitáti, locuri cu vestigii, la monumente si la ocupapi.
Cát priveste glosele referitoare la románi, la istoria románilor, printre acestea retinem ur- mátoarele: dáko-romai continuitás (continuitatea dacá-romaná), Havasalföld (Tara Roniáneascá), Gyalu (Gelu), kenéz. (cneaz), Moldva (Moldova), románok (románii) si román-magyar kapcsolatok (legáturi románo-maghiare).
Lexiconul istoriei maghiare timpurii este — dupá pürerea noastrá — un util instrument de lucru.
i
L. De meny
P A V E L C H 1 H A IA ,
Tradifii rásáritene fi influenfe occidentale in fara Roniáneascá,
E d it.S f.A r h ie p is c o p ii a B u c u r e stilo r , 1993 , 2 6 2 p .
U lt iin a cu leg ere d e stu d ii isto r ic e d ed ica te e v u lu i m ed iu d in T ara R o n iá n e a sc á d e cá tr e P avel C h ih a ia c o n stitu ie , d u p á
Cuvántul ínainte
(n e se m n a t, p ro b a b il al a u to r u lu i), ed i(ia a d o u a a v o lu m u lu i p u b lic a t la M ü n c h e n in 1983 la ed itura lui Ion D u m itr u . in s á n u m a i in p arte, c á c i c o u (in e si referiri la lucrári a p á ru te d u p á a cea stá d atá. Prin a c e a sta p u b lic u l ro m á n esc a p u tu t lu a c u n o s tin (á d e o in te resa n tá carte a ex ilu lu i ro m á n esc, in te rzisá in (ará p á n á in d ecem b rie 1989. C arte ca re c o m p le te a z á , a d á n ce$ te (dar rá sp u n d e $i u n o r critici), stu d iile c u p r in se d e a u to r in p reced en tele trei v o lu m e in c h in a te e v u lu i m ed iu r o m á n e s c 1. N u m a i c á a$a cu m isto r ic ilo r r o m á n i n u le-a fo st a c c e s ib ilá e d i\ia d e la M ü n c h e n a lu crárii, n ic i a u tó iu l n u a c u n o sc u t d e c á t p a r s a i b ib lio g rá fia isto ricá a p á ru tá in tara in a in te d e 1983. D a c a a cea sta este e x p lic a b il, m a i greu d e in te le s este fa p tu l c á in e d itia a d o u a , apáru tá la B ucureíjti d u p á zec e a n i d e la p u b lic a r e a c é lé i d in tá i, a u to r u l n u in c e a r c á o o a recare a d u cere la zi a in fo r m a tiei b ib lio g r a fic e . C h ia r si a sa lucrarea a d u ce c o n tr ib u tii in le r e s a n te la isto ria c u ltu r ii m u n te n e din v ea cu rile X I V —X V U , a c c e n tu l cá zá n d a su p ra e p o c ilo r lu i V lad D r a c u l, N e a g o e B a s a r a b — R ad u d e la A fu m a ti §i M á téi B asarab. T ó tu l p rivit p rin p rism a in flu e n te lo r c u ltu r a le si a rtistice o c c id e n ta le a su p ra fo n d u lu i lo c a l im p le tit cu e le m e n te rá sá riten e p o s tb iz a n tin e .S tr u c tu ra tá c r o n o lo g ic , lu crarea d eb u tea z á p rin tr-u n stu d iu d esp re c e le
Trei miniaturidin Chronicon Pictum
(p . 9 — 17) p r iv ito a r e la c a m p a n ia d in 1330 a regelu i U n g a r ie i C a ro l R ó b ert in J a r a R o n iá n ea scá , im p o triv a lu i B asarab I. L ucrarea p u b lic a tá pen tru ín lá ia d atá in 1977 2, a m a n a liz a t-o in c á d in 1984, su b a sp e c tu l p ia sá rii b á tá liei p e d ru m u l d e la C u rtea d e A rge? la Bran (c eta te in cá n e c o n str u itá la a cea d a tá l) , prin relu area in fap t a u n e iip o te z e n e v e r ific a b ilá a lui N . l o r g a 3. D in c o lo d e fa p tu l cá b á tá lia s-a d a t in r ea lita te in b á n a tu l d e S ev erin , d u p á c h ia r1 Din celáfile de scaun ale Járii Románc fii,
B u cu re sti, 1 9 7 4 ;De la «Negru Vodá»
la Neagoe Basarab. Interferenfe literar-artistice in cultura roniáneascá a evului de mijloc,
B u cu - re$ti, 1 9 7 6 ;Sfárfit fi inceput de ev. Reprezentáld de cavaleri la inceputurile Renafterii,
B u cu re sti, 1977.2 P . C h ih a ia ,
Lupta de independentá a lui Basarab I oglinditá in miniaturile din Chronicon Pictum,
in „ G la s u l b ise r ic ii” , X X X V I (1 9 7 7 ), n r. 7 —9, p . 7 1 6 §i u rm .3 C o n sta n tin R ez a c h e v ic i,
Localizarea bátáliei dinire Basarab I fi Carol Róbert (1330) : in bánatul de Severin
(I),in
« A n u a r u l In stitu tu lu i d e isto r ie si a r h e o lo g ie „ A .D . X e n o p o l” » ,Ia$i, X X I (1 9 8 4 ), p . 7 3 - 7 4 , n ó ta 1.
